Grossu Minutu (o ancu Minutu Grossu) hè unu persunaghju centrale di a cultura corsa, cunnusciutu in particulare per e so cacciate è e so fole paisane.[1]

E valli di l'Alisgiani

Una storia contruversa mudificà

Sicondu a tradizione Petru Giovanni seria natu versu u 1715 in I Perelli, un paese di l'Alisgiani cumpostu da parechji paisoli: Casella, Stroscia, Fungaghja, Pedilacosta è Casanova. Minutu era urfanellu di babbu. Di custituzione debule, fubbe cugnumatu Minutu (u magrarellu). Ebbe parechji picculi mistieri frà i quali quellu d'assistante di mulatteru chì u fece viaghjà in a Corsica sana induve u so sensu di a cacciata u rese populare. Dopu, suvitatu di u so sumere, fubbe bancarottu di birrochi. Incù u tempu misse a panza è li fù datu unu nuvellu cugnome: U Grossu Minutu, vene à dì u Grossu Magru. Difatti era soprattuttu cunnisciutu cum'è "magrarellu" è la ghjente s'adrizzava à ellu dicendu, à u vocativu : "O Minù".

Sicondu a legenda, seria statu prima partitanu di Matra, ma averia suvitatu dopu à Pasquale Paoli è l'averia accumpagnatu à spessu. Dopu à avè attravirsatu i rivugli di l'epica, è esse statu ancu unu tempu imprighjunatu, seria mortu à 86 anni, maritatu è affigliulatu.

In I Pirelli si ponu vede a so casa, libri è lochi cunsacrati à ellu ma u persunaghju hà righjuntu dapoi longu l'imaginariu cullettivu. Era u persunaghju laicu predilettu evucatu durente e veghje: "O Mammò, conta ci una fola di U Grossu Minutu" si sentia po à spessu. A ghjara populare u facia viaghjà in Marseglia o in Parigi è a so tempuralità era incerta, à tempu guasi cuntempuraneu chì e persone anziane affirmavanu avè lu cunnisciutu ma dinù famigliare di Pasquale Paoli.

Unu spiritu causticu è schirzante mudificà

 
Pasquale Paoli

In modu assai curiosu u so cumpagnu abituale hè u principale eroi di Corsica, Pasquale Paoli. L'omu di e Luce incarna a savviezza chì interroga è U Minutu Grossu risponde incù malizia à nome di u ghjudiziu populare, qualchì volta à a limita di a buffuneria. D'altre storie, frà e più apprizziate, u mostranu cum'è causticu in tuttu. Ùn esita micca à prufittà di u so statutu di comicu ricunnusciutu è guai tandu à a famiglia chì si sminteca d'invità lu à unu cunvitu di matrimoniu, chì riceve bon'parechji scherzi acidi ma ingutuppati in e parole di a suciabilità paisana.

U persunaghju hè statu u sughjettu di almenu una pezza di teatru è hè statu incarnatu à a radiu è cetera.

U premiu Grossu Minutu mudificà

À i ghjorni d'oghje, ci hè ancu un Premiu Grossu Minutu, attribuitu da l'associu Grossu Minutu. In u 2013, hè A Piazzetta chì a guadantu u premiu.[2] In u 2014, hè statu Ghjuvan Michele Fraticeli (RCFM)

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. Vede: http://www.apiazzetta.com/A-Piazzetta-riceve-u-premiu-Grossu-Minutu-_a1611.html

Bibliugrafia mudificà

  • Motti, Riposte e Burle del celebre Minutu Grossu, in lingua taliana, pubblicati in u 1866, Parigi, da Felice Matteu Marchi. A ricolta di fole hè stata ristampata in u 1978 da l'Edizione La Marge, in Aiacciu.
  • Grossu Minutu U spiritu è e cacciate corse di una ligenda, Edizione Baconnier, 1969.
  • Grossu Minutu, Nicolas Carlotti, 1996, La Marge, Aiacciu

Ligami mudificà

Da vede dinù mudificà