A ghjandaghja
Garrulus glandarius
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Passeriformes
Famiglia Corvidae
Genaru Garrulus
Nome binuminale
Garrulus glandarius
Carl Linnaeus, 17581

A ghjandaghja (Garrulus glandarius) hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di i Corvidae.

Discrizzioni mudificà

A ghjandaghja hè una spezia d'aceddu appartinendu à a famiglia di i corvidae. Hè un aceddu di taglia media, misurendu à l'incirca 34 à 35 centimi di lunghezza. U so piumaghju hè per u più grisgiu turchinicciu, incù tacchi neri è bianchi annantu à l'ali è una coda nera imbarrata di bianca. U so bizzicu hè cortu è putenti, di culori neru. Pussedi dinù una puppusgia di piumi neri in capu.

Ripartizioni mudificà

A ghjandaghja hè largamenti sparta in Europa, in Asia uccidintali è in Africa suprana. Omu a trova dinù in certi righjoni d'Asia cintrali. Priferi l'ambienti buscosi, tali i furesti di lecci, di faii è di conifari, ma pò dinù essa ussirvata in i parchi è i giardini.

In Corsica mudificà

A ghjandaghja hè mori cumuna è prisenti tuttu l'annu in Corsica.[1]

Sistematica mudificà

A ghjandaghja appartene à a famiglia di i corvidae, chì cumprendi altri spezii tali i corbi, i ciacciari è i currachji. Hè stata discrittu par a prima volta da Carl von Linné in u 1758.

Esistini parechji sottuspezii di Garrulus glandarius:

  • Garrulus glandarius corsicanus - Corsica
  • Garrulus glandarius glandarius - Auropa di Punenti
  • Garrulus glandarius rufitergum - Grandi-Brittania
  • Garrulus glandarius hibernicus - Irlanda
  • Garrulus glandarius lusitanicus - Portugallu
  • Garrulus glandarius fasciatus - Spagna
  • Garrulus glandarius corsicanus - Corsica
  • Garrulus glandarius ichnusae - Sardegna
  • Garrulus glandarius albipectus - Alpi apennini
  • Garrulus glandarius jordansi - Sicilia
  • Garrulus glandarius graecus - Balcani
  • Garrulus glandarius cretorum - Creta
  • Garrulus glandarius ferdinandi - Turchia è Bulgaria

Cunsirvazioni mudificà

A ghjandaghja hè una spezia rilativamenti sparta è a so pupulazioni hè cunsidarata cum'è stabuli. Ùn hè micca attualmenti minacciata d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è a caccia eccessiva poni raprisintà minacci par certi pupulazioni lucali. In altri loca, a pupulazioni di ghjandaghji pò essa troppa impurtanti hè incausà danni à i culturi.

Citazioni mudificà

A ghjandaghja hè stata mintuvata calchì volta in a litteratura è u cantu corsu. Par asempiu:

S'eddu hè a ghjandaghja, mi beffa quistu è quiddu ;
In quelle campagne brusgiate
Più mancu un cane ùn abbaghja,
Magra trista la ghjandaghja
Canta è stagione malate.
Vergogna à tè chì vende a terra !
Andeti à l’affaccatoghju
Ùn ci hè più fuculatoghju
Più cantu di parnici
Calchì raspu di ghjandaghja
Bulendu in quà è ddà
Ùn trovani più à magnà.

Noti mudificà

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Rifarenzi mudificà

  • Della Foata, Paulu Matteiu, 1973, "Poesie Giocose in lingua vernacula della pieve d'Ornano"
  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006
  • Versini, Saveriu, Parolle di Corsica, 2001, DCL

Liami mudificà

Altri prugetti mudificà