Geranium pyrenaicum
Geranium pyrenaicum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Geraniales
Famiglia Geraniaceae
Generu Geranium
Nome binuminale
Geranium pyrenaicum
Carl Linnaeus, 1759

Geranium pyrenaicum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Geraniaceae.

Descrizzione mudificà

Geranium pyrenaicum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Geraniaceae. Si distingue da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò prufundamente lubate è d'un verde vivu, furmendu una rusetta basale. I fiori, di culore rusulatu pallidu à viulinu, sò ragruppati in gaspe terminale. Ogni fiore prisenta cinque petali è deci stamine.

Ripartizione mudificà

Geranium pyrenaicum hè originariu di e rigione muntose d'Europa occidentale, in particulare di i Pirenei. Omu u trova ancu in certe parte di a Spagna, di a Francia, di l'Alimagna, di a Svizzera è di l'Italia. 'Ssa pianta priferisce e terre belle assiccate è l'ambienti assuliati, tali e pratuline, l'arici di fureste è e pendite rucciose.

Geranium pyrenaicum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Geranium pyrenaicum hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura hà locu da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu o l'animali, prupiziendu cusì a culunisazione di nuvelli ambienti. 'Ssa spezia hè ancu capace à diffonde si per via di rizomi, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia mudificà

Geranium pyrenaicum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè stata discrittu per a prima volta da u botanistu svedese Carl Linnaeus in 1753 in a so opera Species Plantarum. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa pianta, tali Geranium pyrenaicum var. pyrenaicum è Geranium pyrenaicum subsp. pyrenaicum.

Cunsirvazione mudificà

Geranium pyrenaicum hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Bench'ellu possi esse lucalmente minacciatu per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale da l'urbanisazione è l'agricultura intensiva, ellu ferma spartu in numerose rigione di a so area di ripartizione. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di l'ambienti naturali è a sensibilisazione di u publicu à l'impurtanza di 'ssa pianta, sò necessarie per prisirvà 'ssa spezia à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà