Galeopsis angustifolia

Galeopsis angustifolia
Galeopsis angustifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Galeopsis
Nomu binuminali
Galeopsis angustifolia
Georg Franz Hoffmann, 1795

Galeopsis angustifolia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni mudificà

Galeopsis angustifolia hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò stretti, lanceulati è disposti di manera upposta longu à u picciolu. I fiora, di culori rusulinu o viulinu, sò ragruppati in gaspi densi à l'ascedda di i fogli supiriori. 'Ssa spezia si distingui par via di u so caliciu à cinqui denti è a so curolla bilabiata.

Ripartizioni mudificà

Galeopsis angustifolia hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini, l'arici di furesti è i zoni rudirali. Pò ancu essa prisenti in i campi cultivati, i bordi di stradona è i tarreni abbandunati. 'Ssa pianta hè stata intradutta in certi righjoni d'America subrana, ind'edda hè cunsidarata com'è una spezia invadenti.

Galeopsis angustifolia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Galeopsis angustifolia fiurisci da ghjugnu à sittembri. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o traspurtati da l'animali. 'Ssa pianta hà una crescita rapita è pò diffonda si prestu in i mezi favurevuli. Hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri è di cundizioni climatichi.

Tassunumia mudificà

Galeopsis angustifolia hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Galeopsis segetum, Galeopsis angustifolia subsp. angustifolia, Galeopsis angustifolia subsp. segetum. 'Ssa spezia hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in u 1753.

Cunsirvazioni mudificà

Galeopsis angustifolia ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Hè dunqua impurtanti di surviglià a so prupagazioni è di piglià misuri di gistioni apprupriati s'eddu hè nicissariu.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà