U frati
Fratercula arctica
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Charadriiformes
Famiglia Alcidae
Genaru Fratercula
Nomu binuminali
Fratercula arctica
Carl Linnaeus, 1758

U frati (Fratercula arctica) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Alcidae.

Discrizzioni mudificà

Fratercula arctica hè una spezia d'aceddu marinu appartinendu à a famiglia di l'Alcidae. Stu aceddu prisenta un piumaghju carattaristicu incù un corpu cumpattu è una testa tonda. Misura à l'incirca 30 centimi di lunghezza è pesa trà 450 è 500 grammi. U so bizzicu hè cortu è culuritu, incù una basa rossa è una punta giadda. I so ochja sò circundati da un chjerchju di peddi nuda di culori turchinu.

Ripartizioni mudificà

U frati hè par u più prisenti in i righjoni nurdinchi di l'uceanu Atlanticu. Omu u trova in particulari in l'isuli britannichi, in Islanda, in Nurvegia, in u Gruinlandia è in u Canada. Nichja annantu à i scuglieri custieri è l'isuli rucciosi, ind'eddu scava i tani pà ripraducia si.

Fratercula arctica hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

U frati hè un aceddu marinu chì si ciba par u più di pesci. Ciotta in acqua da l'aria par chjappà a so preda, pudendu aghjunghja prufundità sin'à 60 metri. Hè capaci à tena parechji pesci in u so bizzicu par turrà li à u so nidu è nutriscia i so chjuchi.

A ripruduzioni di u frati hà locu trà aprili è aostu. I coppii si formani par a vita è voltani tutti l'anni à listessu situ di nidificazioni. A femina diponi un solu ovu in a tana ch'edda hà scavatu. I dui parenti covani l'ovu mentri circa 40 ghjorna. À quandu u piulagonu sbucciatu, i parenti u cibani mentri circa 40 ghjorna supplemintarii prima ch'eddu sii capaci à bulà è à sbruglià si da par eddu.

Tassunumia mudificà

U frati apparteni à u genaru Fratercula, chì cumprendi trè spezii : Fratercula arctica, Fratercula cirrhata è Fratercula corniculata. Hè dinò cunnisciutu sottu u nomu di Puffinus arcticus in certi classifichi.

Cunsirvazioni mudificà

U frati hè classificatu com'è una spezia di cuncernu da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). I principali minacci chì pesani annantu à 'ssa spezia sò a diminuzioni di i risorsi alimintari par causa di l'eccessu di pesca, a polluzioni marina è i cambiamenti climatichi. I misuri di cunsirvazioni sò missi in campu par pruteghja i siti di nidificazioni è riducia i pirturbazioni umani. A sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a prisirvazioni di 'ssa spezia hè dinò escinziali par assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti mudificà

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti mudificà