U Flumendosa hè u sicondu fiumu di Sardegna, ghjusta daretu u Tirsu.[1]

U Flumendosa

Giugrafia mudificà

Pidda a so fonti in u massicciu di u Gennarghjentu, in a pruvincia di Nuaru, à u pedi di a Punta Perdida d'Aria à 1270 metri d'altitudina.

Si lampa in u Mar' Tirrenu di paru à i cità di Muravera è Villaputzu, in a pruvincia di Cagliari.

Prima a custruzzioni d'una vigata di dighi chì imbarrani u so corti è quiddu di u so affluenti, u fiumu avia un ghjettu di 22 m3/siconda incù un massimu di 730. U so bacinu hà una suparficia di u 1775 km quatrati.

U fiumu era chjamatu Saeprus da i Rumani.

Lavi artifiziali mudificà

 
Bacinu artificiali annantu à u Flumendosa

U so corti hè imbarratu in dui posti da dighi impunenti. U prima rampali hè statu rializatu trà 1948 è 1949 in a vola di Bau Muggeris, à 801 metri d'altitudina. 'Ssu rampali crea u lavu altu di u Flumendosa. A so lunghezza hè 6 km, a so larghezza 1.5 km è a so capacità 61 milioni di m3. Trè cintrali idruelettrichi suttarranii culligati da gallarii è da cundutti furzati sò usati par a pruduzzioni d'energia elettrica. L'acqui si lampani in u lavu artifiziali di sa Teula à livanti di Villagrande Strisaili à un'altitudina di 240 metri è da quà inviati in a pianura di Tortolì cù u fini d'irrigà vasti zoni circunvicini.

 
U lavu bassu di u Flumendosa

A siconda diga chì hè stata rializata in u 1952 si situighja à un'altitudina di 268 metri di paru à u Nuragu Arrubiu è forma u lavu di u mezu Flumendosa. 'Ssu sicondu lavu hè monda più maiò chì u prima ed hè lungu 17 km, largu circa 500 metri è a so capacità hè di 317 milioni di m3. Pruduci dinò l'energia idruelettrica è i so acqui sò usati par l'irrigazioni di u Campidanu. Una gallaria u cullega à u lavu artifiziali di u Mulargia.

Erusioni mudificà

U cursu di u Flamendosa suvita prufundi è spittaculari vaddi scavati in a rocca. Attraversa i furesti densi suvitendu ambienti naturali è diffarenti. In u corsu di i millennii, hà scavatu in prufundità a parti miridiunali di u massicciu di u Gennarghjentu siparendu lu à u nordu di u monti Perdedu è dividindu à punenti l'altupianu di u Sarcidanu di i calcagna di Seulo è di Sadali. I scudderi monda alti, fruttu di l'erusioni di i so affluenti annantu à i rocchi calcarii, sò monda spittaculari. I so affluenti ani dinò criatu vaddi prufundi da induva si poni ammirà i famosi calcagna.

Affluenti mudificà

 
Ponti annantu à u Flumendosa
  • riu Narbonionniga
  • riu Arrudopiu
  • riu Calaresu
  • riu a so Frusca
  • riu Nuluttu
  • riu Flumineddu
  • riu Gruppa
  • riu Mulargia
  • riu Bintinoi
  • riu Spigulu
  • riu s'Acqua Callenti
  • riu Uri

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.