A fiumastarda
Fumaria capreolata
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Ranunculales
Famiglia Papaveraceae
Genaru Fumaria
Nomu binuminali
Fumaria capreolata
Linnaeus, 1753

A fiumastarda (Fumaria capreolata) hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Papaveraceae.

Descrizzione mudificà

A fiumastarda hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Papaveraceae. Si distingue per via di i so piccioli smilzi, pudendu aghjunghje una lunghezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò alterne, pennate è divise in lobi stretti. I fiori di Fumaria capreolata sò chjuchi, di culore rusulatu pallidu à purpureu, ragruppati in gaspe lene à l'estremità di i piccioli. 'Ssa pianta sgaghja un odore caratteristicu quand'ella hè cicciata.

Ripartizione mudificà

A fiumastarda hè originaria d'Europa è d'Africa suprana, ma si hè ancu naturalizata in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana. Omu a trova per u più in e pratuline, i campi cultivati, i giardini è i bordi di stradelli. Priferisce e terre ricche di nutrimenti è belle assiccate.

In Corsica mudificà

A fiumastarda hè prisente è cumuna in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Fumaria capreolata hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Fiurisce da marzu à sittembre, pruducendu numerosi fiori chì attiranu l'insetti impullinatori, tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu ancu appiccà si à l'animali o à i vistiti, prupiziendu cusì a so dispersione. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò culunizà prestu nuvelli ambienti.

Tassonumia mudificà

Fumaria capreolata appartene à u generu Fumaria, chì ragruppa parechje spezie di piante erbacee. Frà i sinonimi di Fumaria capreolata, omu trova Corydalis capreolata è Fumaria officinalis subsp. capreolata.

Cunsirvazione mudificà

A fiumastarda ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè largamente sparta è cumuna in a so area di ripartizione. Eppuru, cum'è certe piante selvatiche, pò esse affittata da a distruzzione di u so ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone naturale induve 'ssa pianta cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  • U Scoddu, n° 32, marzu 2008

Altri prugetti mudificà