Euphorbia segetalis
Euphorbia segetalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia segetalis
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia segetalis hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Euphorbia segetalis hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da a so taglia media, aghjunghjendu di regula trà 20 è 40 centimi d'altezza. I so piccioli sò ritti, ramificati è di culore verde. E casce sò alterne, strette è lungarine/allungate, misurendu circa 2 à 5 centimi di lunghezza. Sò di culore verde chjaru è pussedenu lati appena dentati. I fiori di 'ssa spezia sò chjuchi, di culore giallu verdicciu, è ragruppati in infiuriscenze terminale.

Ripartizione mudificà

Euphorbia segetalis hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione mediterranie, ma hè ancu prisente in altre parte di l'Europa, in particulare in Francia, in Spagna, in Italia è in Grecia. 'Ssa pianta hà ancu statu introdutta in certe rigione d'America suprana.

Euphorbia segetalis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Euphorbia segetalis hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Cresce di regula in i campi cultivati, i giardini è i bordi di stradelli. 'Ssa spezia priferisce e terre belle assiccate è assuliate. Hè adattata à cundizione di sicchina è pò sopravvive in ambienti aridi.

Tassonumia mudificà

Euphorbia segetalis hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Euphorbia exigua, Euphorbia exigua subsp. segetalis è Euphorbia exigua var. segetalis.

Cunsirvazione mudificà

Euphorbia segetalis ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, cum'è per tutte e spezie vegetale, hè impurtante di prisirvà u so ambiente naturale è di limità e pirturbazione antropiche chì puderianu affittà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà