Euphorbia paralias
Euphorbia paralias
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia paralias
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia paralias hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Euphorbia paralias hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò alterne, lineare è di culore verde chjaru. I fiori sò chjuchi, di culore giallu verdicciu, ragruppati in infiuriscenze terminale. I frutti sò capsule trilobate cuntinendu i granelli.

Ripartizione mudificà

Euphorbia paralias hè una spezia largamente sparta u longu di e coste di u mare mare Terraniu. Omu a trova in particulare in Europa suttana, in Africa suprana è in u Mediu Oriente. Cresce per u più annantu à e dune di rena, e scugliere custiere è e terre salini.

Euphorbia paralias hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

'Ssa pianta hè adattata à e cundizione difficile di i mezi custieri. Hè capace à tullerà e terre povere in nutrimenti è saline, è ancu venti forti. Euphorbia paralias hà sviluppatu radiche prufonde per coglie l'acqua in prufundità è resiste à a sicchina. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu.

Tassonumia mudificà

Euphorbia paralias hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Euphorbia peplis, Euphorbia portlandica è Euphorbia paralias subsp. peplis.

Cunsirvazione mudificà

Benchì Euphorbia paralias ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, hè sottumessa à certe prissione ambientale. A distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione custiera è à u turismu pò icaghjunà una diminuzione di e so pupulazione. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone custiere induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà