Euphorbia palustris
Euphorbia palustris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia palustris
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia palustris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Euphorbia palustris hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. E casce sò alterne, lanceulate è di culore verde scuru. I fiori, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenze à forma di cuccule. Sò di culore giallu verdicciu è appariscenu di veranu.

Ripartizione mudificà

Euphorbia palustris hè originaria d'Europa, induv'ella hè prisente in e rigione umite tale i paduli, e turbiere è e pratuline umite. Omu a trova ancu in certe parte di l'Asia, in particulare in Siberia è in China.

Euphorbia palustris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

'Ssa spezia priferisce e terre umite è l'ambienti padulosi. Hè adattata à cundizione di terre acidi è poveri in nutrimenti. Euphorbia palustris si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu. Pò ancu diffonde si per via di rizomi suttarranii, furmendu cusì culonie dense.

Tassonumia mudificà

Euphorbia palustris hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl Linnaeus in u 1753. Esistenu uni pochi di sinonimi per 'ssa spezia, tali Euphorbia stricta è Euphorbia uliginosa.

Cunsirvazione mudificà

Euphorbia palustris hè cunsiderata cum'è una spezia vulnerabile in certe rigione di a so area di ripartizione, per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale. I paduli è e turbiere sò à spessu assiccati per l'agricultura o l'urbanisazione, ciò chì caghjuneghja una diminuzione di a pupulazione di 'ssa pianta. Misure di cunsirvazione sò necessarie per pruteghje l'ambienti induve Euphorbia palustris si trova, cù u fine di prisirvà 'ssa spezia è a so biodiversità assuciata.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà