Euphorbia lathyris
Euphorbia lathyris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia lathyris
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia lathyris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Euphorbia lathyris hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si distingue da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghje un'altezza da 1 à 1,5 metru, è e so foglie alterne, lanceulate è dentate. I fiori, di culore verde, sò ragruppati in infiuriscenze à forma di cima. I frutti sò capsule trilobate cuntinendu granelli neri.

Ripartizione mudificà

Originaria d'Europa è d'Asia occidentale, Euphorbia lathyris hè oghje largamente sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a ritrova in particulare in America suprana, in Africa suprana, in Australia è in Nova Zelanda. Si sviloppa per u più in e zone timperate è subtrupicale, induv'ella culunizeghja e terre ricche di nutrimenti, tali i giardini, terreni senza culture è i bordi di stradoni.

Euphorbia lathyris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Euphorbia lathyris hè una pianta à crescita rapida chì si prupaga per u più da i so granelli. Fiurisce da maghju à lugliu, attirendu l'insetti impullinatori tali l'ape è e farfalle. I granelli, spergugliati da u ventu o l'animali, ponu firmà campii mentre parechji anni in a terra prima di germinà. 'Ssa pianta hè ancu cunnisciuta per u so suchju lattosu, chì pò pruvucà irritations di a pelle ind'è certe persone.

Tassonumia mudificà

Euphorbia lathyris hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Euphorbia capitata, Euphorbia lathyrus è Euphorbia lathyrus subsp. capitata. 'Ssi sinonimi sò imprudati in a litteratura scentifica è ponu varià sient'è e fonte.

Cunsirvazione mudificà

Benchì Euphorbia lathyris ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, pò diventà invadente in certe rigione induv'ella hè introdutta. A so crescita rapida è a so capacità à produce numerose granelli ponu caghjunà una cumpetizione incù e spezie indigene è disturbà l'ecusistemi lucali. Hè dunque ricumandatu di cuntrullà a so prupagazione è di limità a so prisenza in e zone naturale sensibile.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà