Euphorbia chamaesyce
Euphorbia chamaesyce
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia chamaesyce
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia chamaesyce hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Euphorbia chamaesyce hè una pianta erbacea appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si distingue da a so taglia relativamente chjuca, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I so piccioli sò smilzi è ramificati, incù casce opposte di forma ovale à lanceulata. E casce sò d'un verde vivu è misuranu à l'incirca 1 à 2 centimi di longu. I fiori di 'ssa spezia sò discreti è di culore verde, ragruppati in piccule infiuriscenze.

Ripartizione mudificà

Euphorbia chamaesyce hè originaria d'America suprana, induv'ella hè sparta in e rigione timperate è subtrupicale. Omu a trova per u più in i Stati Uniti, da u Texas à a Florida, è ancu in certe parte di u Messicu è i Caraibi. 'Ssa pianta cresce ancu in altre rigione di u mondu, in particulare in Africa, in Asia è in Australia, induv'ella hè stata introdutta.

Euphorbia chamaesyce hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Euphorbia chamaesyce hè una pianta annuale o vivace, sient'è e cundizione ambientale. Si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa spezia hè adattata à ambienti varii, tali e pratuline, e dune di rena, i terreni abbandunati è i bordi di stradone. Hè capace à tullerà cundizione di sicchina è di terre povere in nutrimenti.

Tassonumia mudificà

Euphorbia chamaesyce hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Chamaesyce maculata è Euphorbia hypericifolia. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di Euphorbia chamaesyce in a tassonumia butanica.

Cunsirvazione mudificà

Euphorbia chamaesyce hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di surviglià u statu di cunsirvazione di 'ssa pianta è di piglià misure di prisirvazione s'ellu hè necessariu.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà