Euphorbia amygdaloides

Euphorbia amygdaloides
Euphorbia amygdaloides
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Malpighiales
Famiglia Euphorbiaceae
Generu Euphorbia
Nome binuminale
Euphorbia amygdaloides
Carl Linnaeus, 1753

Euphorbia amygdaloides hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Euphorbiaceae.

Descrizzione mudificà

Euphorbia amygdaloides hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Euphorbiaceae. Si distingue per via di u so picciolu rittu è ramificatu, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so casce sò ovale, di culore verde scuru è disposte di manera opposta longu à u picciolu. I fiori, di piccula taglia, sò ragruppati in cuccule giallicce o verdicce è appariscenu di veranu.

Ripartizione mudificà

'Ssa spezia hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e rigione timperate, in particulare in Francia, in Alimagna, in Inghilterra è in Spagna. Cresce di regula in i boschi, l'arici furestieri è e pratuline adumbrate.

Euphorbia amygdaloides hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Euphorbia amygdaloides hè una pianta adatta à l'ombra è priferisce e terre ricche di terricci. Si prupaga per u più da i so granelli, chì sò spergugliati da u ventu. 'Ssa spezia hà ancu a capacità di riproduce si per via di rizomi, furmendu cusì culonie dense. Hè capace à tullerà cundizione di terre varie, ma priferisce e terre appena acide o neutre.

Tassonumia mudificà

Euphorbia amygdaloides hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Euphorbia amygdaloides var. robbiae, Euphorbia amygdaloides subsp. amygdaloides è Euphorbia amygdaloides subsp. robbiae.

Cunsirvazione mudificà

Euphorbia amygdaloides hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva, pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone buscose è e pratuline induve 'ssa pianta si trova cù u fine di garantisce a so cunsirvazione.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà