Eragrostis mexicana
Eragrostis mexicana
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Eragrostis
Nomu binuminali
Eragrostis mexicana
Heinrich Friedrich, 1827, 1907

Eragrostis mexicana hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni mudificà

Eragrostis mexicana hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so casci sò liniari, stretti è misurani trà 5 è 15 centimi di longu. L'infiuriscenzi sò pannochji leni, cumposti da fiurareddi disposti in spighi. I spighetti sò minusculi, misurendu circa 2 à 3 millimitri di longu.

Ripartizioni mudificà

Eragrostis mexicana hè urighjinariu d'America subrana è d'America cintrali. Omu a trova par u più in u Messicu, ma hè ancu prisenti in certi righjoni di i Stati Uniti, u Guatemala è u Honduras. 'Ssa pianta cresci in i pratulini, i savani è i zoni disturbati, prifirendu i terri beddi assiccati è ricchi di nutrimenti.

Eragrostis mexicana hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Eragrostis mexicana hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A so fiuritura hà locu da ghjugnu à sittembri, pruducendu fiurareddi virdicci. I graneddi sò spargugliati da u ventu è poni ghjirminà prestu in cundizioni favurevuli. 'Ssa spezia hè adattata à ambienti aridi è pò tullarà i periudi di sicchina.

Tassunumia mudificà

Eragrostis mexicana hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Eragrostis mexicana var. mexicana, Eragrostis mexicana var. major è Eragrostis mexicana var. minor.

Cunsirvazioni mudificà

Eragrostis mexicana ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni è ùn faci micca l'ughjettu di misuri di cunsirvazioni spicifichi. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali par via di l'espansioni agricula è urbana pò custituiscia una minaccia putenziali pà 'ssa pianta à longu andà. Hè dunqua impurtanti di surviglià u so statu di cunsirvazioni è di prisirvà i zoni ind'si trova.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà