Eragrostis barrelieri

Eragrostis barrelieri
Eragrostis barrelieri
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Eragrostis
Nomu binuminali
Eragrostis barrelieri
Jakob Friedrich Ehrhart, 1783

Eragrostis barrelieri hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni mudificà

Eragrostis barrelieri hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so fogli sò liniari, stretti è misurani trà 5 è 15 centimi di longu. L'infiuriscenzi sò pannochji leni, cumposti da fiurareddi disposti in spighi. I spighetti sò minusculi, misurendu à l'incirca 2 à 3 millimitri di longu.

Ripartizioni mudificà

Eragrostis barrelieri hè urighjinariu di i righjoni mediterranii, in particulari di u bacinu mediterraniu uccidentali. Omu a trova par u più in iSpagna, in Francia, in Italia è in Grecia. Cresci ancu in certi righjoni d'Africa subrana, tali u Maroccu è l'Algiria. 'Ssa spezia affizziuneghja i terri secchi è pitricosi, è ancu i pratulini è i bordi di stretti.

Eragrostis barrelieri hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Eragrostis barrelieri hè una pianta vivaci, capaci à adattà si à cundizioni ambiintali difficiuli. Hè bè adatta à a sicchina è pò sopravviva in i terri povari in nutrimenti. 'Ssa spezia si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. A so fiuritura hà locu d'istatina, di regula trà ghjugnu è sittembri.

Tassunumia mudificà

Eragrostis barrelieri hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Eragrostis minor. Hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu francesu Jacques Barrelier à u XVIIu seculu. U so nomu spicificu, barrelieri, rendi umaghju à 'ssu scentificu. 'Ssa pianta apparteni à u genaru Eragrostis, chì ragruppa à l'incirca 350 spezii di graminacei.

Cunsirvazioni mudificà

Eragrostis barrelieri ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè rilativamenti sparta in a so aria di ripartizioni è ùn hè micca sottumissa à una prissioni di pridazioni eccessiva. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di surviglià l'evuluzioni di 'ssi pupulazioni è di piglià misuri di cunsirvazioni cusì nicissaria.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà