Eleocharis acicularis

Eleocharis acicularis
Eleocharis acicularis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Eleocharis
Nomu binuminali
Eleocharis acicularis
Christian Schkuhr, 1791

Eleocharis acicularis hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni mudificà

Eleocharis acicularis hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. Si distingui par via di i so piccioli fini è lungarini, aghjunghjendu di regula un'altezza da 5 à 15 centimi. I so fogli sò smilzi è liniari, misurendu circa 1 à 2 millimitri di larghezza. I fiora di 'ssa pianta sò chjuchi è ragruppati in spighi cilindrichi, di culori brunicciu.

Ripartizioni mudificà

Eleocharis acicularis hè una spezia largamenti sparta à traversu u mondu. Omu a trova par u più in i righjoni timparati è freti di l'emisferu nordu, in particulari in Auropa, in Asia è in America subrana. Cresci di regula in i zoni umiti, tali i paduli, i stagni è i spondi di i corsi d'acqua.

Eleocharis acicularis hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Eleocharis acicularis hè una pianta acquatica o meza acquatica chì si sviluppa in cundizioni umiti. Hè adattata à a vita in mezu acquaticu grazia à i so radichi fini è fibri chì li parmettini d'ancurà si in a terra pantanosa. 'Ssa spezia si ripraduci par u più in via vegetativa, furmendu toppi densi grazia à a crescita di i so rizomi. Pò ancu pruducia graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'acqua.

Tassunumia mudificà

Eleocharis acicularis hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Eleocharis parvula, Eleocharis pusilla è Scirpus acicularis.

Cunsirvazioni mudificà

Eleocharis acicularis hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'urbanisazioni è di l'inguinamentu di l'acqua, pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà