Elatine triandra
Elatine triandra
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malpighiales
Famiglia Elatinaceae
Genaru Elatine
Nomu binuminali
Elatine triandra
Christian Schkuhr, 1791

Elatine triandra hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Elatinaceae.

Discrizzioni mudificà

Elatine triandra hè una pianta acquatica arbacea appartinendu à a famiglia di l'Elatinaceae. Si caratterizeghja da i piccioli smilzi è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 10 à 30 centimi. I so casci sò upposti, uvali è misurani circa 1 à 2 centimi di longu. I fiora di 'ssa pianta sò chjuchi, bianchi o rusulati, è ragruppati in gaspi à l'estremità di i piccioli. Pussedini trè pitali è trè sepali.

Ripartizioni mudificà

Elatine triandra hè una spezia largamenti sparta in i righjoni timparati di l'emisferu nordu. Omu a trova par u più in Auropa, in Asia è in America subrana. Cresci in l'acqui dolci, tali i lavi, i stagni, i vadini è i paduli. 'Ssa pianta hà una prifarenza pà l'acqui pocu fondi è i terri pantanosi.

Elatine triandra hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Elatine triandra hè una pianta annuali, ciò chì significheghja ch'edda cumpletta u so ciculu di vita in un annu solu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da l'acqua o l'animali. 'Ssa spezia hè adattata à a vita acquatica grazia à i so fogli gallighjanti chì li parmettini di coglia a luci di u soli par a fotusintesa. Ghjoca ancu un rollu impurtanti in l'ecusistema acquaticu furniscendu l'ombra è criendu ambienti par numarosi spezii animali.

Tassunumia mudificà

Elatine triandra hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Elatine hydropiper, Elatine hexandra è Elatine alsinastrum. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà varianti di 'ssa spezia, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni mudificà

Elatine triandra hè una pianta rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par via di l'inguinamentu di l'acqua è l'assiccamentu di i zoni umiti. Hè dunqua impurtanti di pruteghja 'ssi ambienti è di vighjà à a prisirvazioni di 'ssa spezia è ecusistemi acquatichi in i quali edda si trova.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà