Cuscuta palaestina
Cuscuta palaestina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Solanales
Famiglia Convolvulaceae
Genaru Cuscuta
Nomu binuminali
Cuscuta palaestina
Carl Linnaeus, 1753

Cuscuta palaestina hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Convolvulaceae.

Discrizzioni mudificà

Cuscuta palaestina hè una pianta parassitu appartinendu à a famiglia di i Convolvulaceae. Si distingui par via di a so apparenza unica, incù i piccioli filiformi è arrullati chì si atturcineghjani di tondu à i pianti ospiti pà nutriscia si di u so suchju. I piccioli di Cuscuta palaestina sò di culori giaddu pallidu à brunicciu è poni aghjunghja parechji metri di lunghezza. I casci sò ridutti à picculi scagli è a pianta ùn pussedi micca radichi.

Ripartizioni mudificà

Cuscuta palaestina hè urighjinaria di u Mediu Urienti, in particulari di a Palistina, da induva edda tira u so nomu. Omu a trova ancu in altri righjoni di u bacinu mediterraniu, è ancu in certi parti di l'Asia uccidentali. 'Ssa pianta parassita prifirisci l'ambienti aparti è assuliati, tali i pratulini, i campi cultivati è i bordi di stradonu.

Cuscuta palaestina hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Cuscuta palaestina hè una pianta oluparassita, ciò chì significheghja ch'edda dipendi à l'intuttu di i so pianti ospiti pà cibà si. Si fissa annantu à i piccioli di i so ospiti cù l'aiutu di vintosi è stabulisci una cunnissioni incù u so sistemu vasculari pà ricaccià i nutrimenti chì ni hà bisognu. 'Ssa pianta parassitu ùn rializeghja micca fotusintesa è ùn pruduci dunqua micca clurufilla.

Tassunumia mudificà

Cuscuta palaestina hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia di cuscute. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Augustin Pyrame de Candolle in u 1815. Esistini dinò sinonimi par 'ssa pianta, tali Cuscuta aegyptiaca, Cuscuta campestris è Cuscuta europaea.

Cunsirvazioni mudificà

A cunsirvazioni di Cuscuta palaestina ùn hè micca una priaccupazioni maghjori, chì hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è largamenti sparta in a so aria di ripartizioni. Eppuri, l'espansioni di l'agricultura intinsiva è l'usu di pisticidii poni avè un impattu negativu annantu à 'ssa pianta parassitu, è ancu annantu à i so pianti ospiti.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà