Cuscuta campestris
Cuscuta campestris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Solanales
Famiglia Convolvulaceae
Genaru Cuscuta
Nomu binuminali
Cuscuta campestris
dCardale Babington, 1844

Cuscuta campestris hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Convolvulaceae.

Discrizzioni mudificà

Cuscuta campestris hè una pianta parassita appartinendu à a famiglia di i Convolvulaceae. Si distingui par via di i so piccioli filiformi è arrullati, chì li parmettini d'appiccà si è di cibà si di i pianti ospiti. I piccioli di Cuscuta campestris sò di culori giaddu pallidu à brunicciu è poni aghjunghja parechji metri di lunghezza. I casci sò ridutti à picculi scagli, chì a pianta parassita ùn rializeghja micca a fotusintesa.

Ripartizioni mudificà

Cuscuta campestris hè urighjinaria d'Auropa, ma si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova par u più in i pratulini, i campi cultivati, i giardini è i bordi di stradonu. 'Ssa pianta parassita hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri è di climi, ciò chì spiega a so larga ripartizioni giugrafica.

Cuscuta campestris hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Cuscuta campestris hè una pianta oluparassita, ciò chì significheghja ch'edda dipendi à l'intuttu di i so pianti ospiti par cibà si. Si fissa annantu à i piccioli di i so ospiti grazia à vintosi è manda suchjatoghji in i vasceddi cunduttori di a pianta ospiti pà ricaccià i nutrimenti nicissarii à a so sopravvivenza. 'Ssa dipindenza tutali rispettu à i so ospiti rendi Cuscuta campestris incapaci di sopravviva sola.

Tassunumia mudificà

Cuscuta campestris hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Cuscuta europaea, Cuscuta epilinum è Cuscuta epithymum. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu pà disignà 'ssa pianta parassita, ma sò avali cunsidarati com'è sinonimi di Cuscuta campestris.

Cunsirvazioni mudificà

Cuscuta campestris hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni di u mondu. A so capacità à diffonda si prestu è à affucà i pianti ospiti pò avè un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali. Par via di cunsiquenza, misuri di cuntrollu sò à spessu missi in piazza par limità a so prupagazioni. Hè ricumandatu di surviglià i zoni induva Cuscuta campestris hè prisenti è di piglià misuri par evità a so prupagazioni è minimizà u so impattu annantu à l'ecusistemi lucali.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà