Circi (o Circe) hè una dea di a riligioni greca. Cumparisci in l'Odissea (libru X, XI è XII) di Omeru è in u mitu di l'Argunauti.

Circi in un quatru di John Widdiam Waterhousi (1849-1917)

Circi vivi in l'isula di Eea è hè figlia di Eliu è di a ninfa Perseidi è suredda di Eeta (rè di a Colchidi) è di Pasifae (moglia di Minossu), è ancu zia di Medea. Sicondu un'antra tradizioni hè figlia di u Ghjornu è di a Notti. Stendu inveci à quantu rapporta Euripi in a "Medea", quist'ultima hè discritta com'è a figliola di i suvrani di Iolcu, in a Colchidi, veni à dì Eeta è Ecati. Essendu Eeta figliu di u Soli (è cusì si spiigaria l'etimulugia di u nomu Eeta, da ἕως, ἕω, ἡ [eos_] (s. f.), aurora, soli), dunqua Circi saristi suredda di u rè è zia di Medea. L'etimulugia di Eeta spiigaria ancu l'etimulugia di l'isula induva vivi a stessa Circi, Eea. Ulissi, dopu à avè visitatu u paesi di i Lestrigoni, ricuddendu a costa taliana, ghjunghji à l'isula di Eea. L'isula, cuparta da fitta vegetazioni, sembra disabitata è Ulissi invia in ricugnizioni parti di u so equipaghju, sottu à a vida di Eurilocu. In una vaddi, l'omini scuprini chì à l'esternu di un palazzu, da u quali risona una boci miludiosa, induva ci sò animali feroci. Tutti l'omini, incù l'eccezioni di Eurilocu, entrini in u palazzu è sò bè accolti da a patrona, chì altru ùn hè chì a maga Circi. L'omini sò invitati à participà à un banchettu ma, avendu appena assaghjati i vivandi, sò trasfurmati in maghjali (oppuri si dici chì i maghjali l'abbiini parturiti), liona, ghjacari, sicondu u so probbiu carattaru è a so probbia natura. Subitu dopu, Circi i spinghji versu i staddi è i rinchjudi. Eurilocu torra veluciamenti à a navi è conta à Ulissi ciò chì hè accadutu. U suvranu di Itaca dicidi d'andà ind'è a maga par tentà di salvà i so cumpagni. Dirighjendu si versu u palazzu, scontra u diu Ermes, missaghjeri di i dei, chì li svela u sicretu par rimana immunu à l'incantesimi di Circi. Si mischiarà in ciò chì Circi l'offri da bia un'arba magica chjamata moly, ùn subirà alcuna trasfurmazioni. Ulissi righjunghji a maga, a quali l'offri da bia (com'è avia fattu incù i so cumpagni), ma Ulissi, avendu avutu a pricauzioni di misculà u moly incù a bivanda, ùn si trasforma in animali. Eddu stessu minaccia di uccida Circi, a quali ricunnosci a so probbia scunfitta è ridà forma umana à i cumpagni di Ulissi è ancu à tutti l'altri tramutati in bestii feroci. Ulissi trascorri incun edda un annu è da edda hà un figliolu, Telegonu, è forsi ancu una figliola, chjamata Cassifoni. Un'appendici di a Teogonia di Esiodu conta chì i so figlioli sò dui: Anziu è Latinu, chì rignoni annantu à i Tirreni. Ulissi hè custrettu à ceda à i desiderii di i so cumpagni, chì volini vultà à casa, è cheri à Circi a migliori strada par u ritornu. A maga li cunsiglia di visità l'inferni è di cunsultà l'ombra di l'induvinu Tiresia, cusì Ulissi riparti incù a so navi. In l'episodiu di l'Odissea, sò prisenti molti sceni tipichi è epiteti. Quisti, infatti, erani imprudati da l'aedi par ricurdà più faciulamenti u puema, sempri narratu uralamenti, fin quandu u tirannu Pisistratu ùn volsi metta lu par iscrittu incù l'Iliadi. À a fini, non più spintu da a curiusità com'hè in a sapara di Polifemu, ma da u duveri di salvà i so cumpagni, Ulissi riesci à calmà di novu l'acqui. Quisti parò ùn sarani par eddu causa di tanti suffrenzi, postu ch'è sirvendu si d'eddi u diu Puseidonu rindarà sempri più tortuosu u ritornu (in grecu Nostos) di l'eroi à Itaca, da l'amata è fideli moglia Penelopi.

Da veda mudificà