Cerastium tomentosum
Cerastium tomentosum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Caryophyllales
Famiglia Caryophyllaceae
Generu Cerastium
Nome binuminale
Cerastium tomentosum
Christiaan Hendrik Persoon, 1805, 1816

Cerastium tomentosum hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Caryophyllaceae.

Descrizzione mudificà

Cerastium tomentosum hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Caryophyllaceae. Si distingue per via di i so fiurarelli bianchi è e so casce argentate è duveteuses. 'Ssa pianta forma toppi densi è cumpatti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I so piccioli sò ramificati è portanu foglie opposte, ovale è appena dentate.

Ripartizione mudificà

Cerastium tomentosum hè originariu di e rigione muntose d'Europa, in particulare l'Alpe, i Pirenei è i Carpazi. Cresce ancu in certe parte di l'Asia, cum'è u Caucasiu è l'Himalaya. 'Ssa pianta priferisce e terre belle assiccate è i climi freschi à timperati. Omu pò truvà la in e pratuline alpine, e pendite rucciose è e zone erbose.

Cerastium tomentosum hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Cerastium tomentosum hè una pianta adatta à e cundizione difficile di e muntagne. U so frundame argentatu li permette di riflette a luce di u sole, riducendu cusì l'evapurazione di l'acqua. E so casce appena pilose agiscenu ancu cum'è un stratu isulante, prutighjendu a pianta da e timperature estreme. 'Ssa spezia fiurisce di regula da maghju à lugliu, pruducendu fiurarelli bianchi chì attiranu l'insetti inamacatori.

Tassonumia mudificà

Cerastium tomentosum hè u nome scentificu accittatu per 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Cerastium arcticum, Cerastium biebersteinii, Cerastium lanatum è Cerastium tomentosum subsp. lanatum. 'Ssi nomi sò stati imprudati in u passatu per designà variazione regiunale o sottuspezie di 'ssa pianta.

Cunsirvazione mudificà

Cerastium tomentosum ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. Hè largamente cultivata cum'è pianta ornamentale per causa di u so frundame attraente è di a so capacità à furmà tappetti densi. Eppuru, in certe rigione, a racolta eccessiva pò affittà e pupulazione selvatiche. Hè dunque impurtante di vighjà à una gistione durevule di 'ssa pianta per prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu in l'ecusistemi alpini.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà