Carex praecox
Carex praecox
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Carex
Nomu binuminali
Carex praecox
Jakob Friedrich Ehrhart, 1789

Carex praecox hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni mudificà

Carex praecox hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. Si distingui da i so piccioli ritti è i so casci liniari, chì poni aghjunghja un'altezza da 20 à 40 centimi. L'infiuriscenzi sò cumposti da spighi densi di culori brunicciu, furmendu una gaspa cumpatta in cima à u picciolu. I fiora sò chjuchi è discreti, di culori virdicciu.

Ripartizioni mudificà

A Carex praecox hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i pratulini umiti, i paduli è i zoni di muntagna, ma pò ancu adattà si à ambienti più asciutti. 'Ssa spezia hè prisenti in numarosi paesi auropei, in particulari in Francia, in Alimagna, in iSpagna è in Italia.

Carex praecox hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Carex praecox hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi suttarranii. Pò ancu pruducia i graneddi, ma 'ssu metudu di ripruduzioni hè menu friquenti. A fiuritura hà locu di branu, di regula trà aprili è ghjugnu, è i frutti maturani d'istati. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'acqua.

Tassunumia mudificà

A Carex praecox hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in u 1753, in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Carex, chì ragruppa numarosi spezii di a famiglia di i Cyperaceae. Esisti uni pochi di sinonimi pà 'ssa spezia, in particulari Carex humilis, Carex alpina è Carex montana.

Cunsirvazioni mudificà

A Carex praecox hè cunsidarata com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'è edda possi essa minacciata in certi righjoni par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti sparta è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu criticu. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'evuluzioni di i so pupulazioni è di pruteghja i zoni ind'edda hè prisenti cù u fini di prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà