Carex microcarpa
Carex microcarpa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Cyperales
Famiglia Cyperaceae
Genaru Carex
Nomu binuminali
Carex microcarpa
Bertol. ex Moris , 1827

Carex microcarpa hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Cyperaceae.

Discrizzioni mudificà

Carex microcarpa hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Cyperaceae. 'Ssa pianta hè carattarizata da i piccioli addrizzati, cilindrichi è smilzi, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I casci sò liniari, stretti è misurani à l'incirca 3 à 6 millimitri di larghezza. L'infiuriscenzi sò custituiti da spighi densi, lungarini à cilindrichi, misurendu circa 1 à 2 centimi di lunghezza. Ogni spiga hè cumposta da numarosi fiora di culori brunicciu.

Ripartizioni mudificà

Carex microcarpa hè largamenti sparta in Auropa, induva edda hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in Alimagna, in iSpagna, in Italia è in Polonia. Si scontra ancu in Asia, in particulari in Russia, à u Cazacchistanu è in Mongulia. 'Ssa pianta hà ancu statu intradutta in certi righjoni d'America di u Nordu.

Carex microcarpa hè prisenti in Corsica ed hè mori cumuna.[1]

Tassunumia mudificà

Carex microcarpa hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à parechji sinonimi, in particulari : - Carex capillacea Gooden. - Carex microcarpa var. capillacea (Gooden.) J. Rousseau - Carex microcarpa subsp. alba (Blytt) Böcher

Cunsirvazioni mudificà

Carex microcarpa ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia in priculu siont'è i criterii di l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Hè rilativamenti sparta in a so aria di ripartizioni è i so pupulazioni parini stabuli. Eppuri, com'è pà numarosi altri spezii vegetali, hè impurtanti di pruteghja è di prisirvà l'ambienti naturali induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).