Cappelluccia
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Parus major | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisione | Chordata | ||||
Classa | Aves | ||||
Ordine | Passeriformes | ||||
Famiglia | Paridae | ||||
Generu | Parus | ||||
Nome binuminale | |||||
Parus major Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
A cappelluccia (o cappidduccia) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i Paridae.
Descrizzione Mudificà
A cappelluccia hè longa circa 15 cm, incù un'apertura alare di 22-25 cm. Prisenta un piumaghju virdicciu annantu à u spinu, incù coda è ale grisge turchinicce. U capu è a gola sò di culore neru luccicu, incù i buccelli bianchi. U pettu giallu hè attravirsatu in modu longitudinale da una striscia nera verticale da a gola à l'addome chì, ind'è i masci, hè appena più larga.
A cappelluccia si scontra in Europa è in u Nordu di l'Africa.
Ove Mudificà
A cappelluccia face dui cuvate (da 5 à 12 ove) l'annu: d'aprile è di maghju, è po di ghjugnu o di lugliu. L'ove di a cappelluccia sò lisce, d'aspettu biancu cun piccule tacche rosse. Sò cuvate da e femmine durente circa 15 ghjorni.
Cantu Mudificà
U so cantu hè variu è meludiosu, audibile da mezu ghjinnaghju à ghjugnu. Si cumpone per u più da 2-3 sillabe ripetute. Ùn hè micca raru ch'è a cappelluccia imiti l'altri acelli in u so cantu.
In Corsica Mudificà
A cappelluccia hè cumuna è presente tuttu l'annu in Corsica.
Lessicu Mudificà
U nome di a cappelluccia vene da u fattu chì in capu pare ch'ella appii un cappellu. Hè ancu chjamata a scappelluccetta, a scappelluccia[1] o a ciattola capiniella. Per ùn fà micca cunfusione cù a cappellina, basta à pensà chì a cappellina hè capiturchina. A capelluccia hè ancu chjamata a scherzicabugna o a scherzabugna.
Note Mudificà
- ↑ Battestini (1982).
Bibliugrafia Mudificà
- Jean-Claude Thibault, L'acelli di Corsica, PNRC, 1983 (in francese)
- Saveriu Versini, Parolle di Corsica, 2001, DCL