Bromus tectorum
Bromus tectorum
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Poales
Famiglia Poaceae
Genaru Bromus
Nomu binuminali
Bromus tectorum
Albrecht Wilhelm Roth, 1787

Bromus tectorum hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Poaceae.

Discrizzioni mudificà

Bromus tectorum hè una spezia di pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Poaceae. Misura di regula trà 30 è 90 cm d'altezza è pussedi casci piani è stretti. I fiora sò disposti in spighi leni è misurani à l'incirca 5 à 15 cm di lunghezza. I graneddi sò chjuchi è ani una forma uvali.

Ripartizioni mudificà

Bromus tectorum hè urighjinaria d'Auropa è d'Asia, ma hè stata intradutta in numarosi righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, in Australia è in Nova Zilanda. Hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni è pò caghjunà prublemi eculogichi è ecunomichi impurtanti.

Bromus tectorum hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Bromus tectorum hè una pianta annuali chì si ripraduci par u più da i so graneddi. A fiuritura hà locu di branu è d'istatina, è i graneddi sò spargugliati da u ventu. 'Ssa spezia hà una crescita rapita è pò prestu furmà pupulazioni densi. Hà ancu a capacità di pruducia sustanzi chimichi chì inibiscini a crescita d'altri pianti, ciò chì li dà un avantaghju cumpititivu.

Tassunumia mudificà

Bromus tectorum hè statu discrittu par a prima volta da Carl von Linné in 1753 sottu u nomu di Bromus tectorum. Esistini parechji sinonimi pà 'ssa spezia, in particulari Anisantha tectorum, Ceratochloa tectorum è Zerna tectorum.

Cunsirvazioni mudificà

Bromus tectorum hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni di u mondu è pò caghjunà prublemi eculogichi è ecunomichi impurtanti. Hè impurtanti di surviglià è di cuntrullà a prupagazioni di 'ssa spezia par prisirvà l'ecusistemi lucali. Metudi di cuntrollu biulogicu, tali l'usu d'insetti pridatori, poni essa usati pà limità a prupagazioni di Bromus tectorum.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).