U batticristu
Galactites tomentosus
Classificazione scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Galactites
Nome binuminale
Galactites tomentosus
Aiton, 1753
U batticristu

U batticristu (Galactites tomentosus Moench, 1794) hè una pianta appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae.[1] U nome deriveghja da u grecu γάλα ("latte"), in riferimentu à u culore biancu di u prima pelu densu chì copre u picciolu è e foglie di 'ssa spezia.

Descrizzione mudificà

U portu di 'ssa spezia hè erbaceu incù un ciclu biulogicu biennu. U picciolu hè erettu, pubescente, altu da 20 cm à 100cm, ramificatu in cima è incù l'ale zimbrunute.

E foglie, in dispusizione altirnata, anu e lamette pinnatifide. U lembu superiore hè biancu pichjulatu, u lembu inferiore hè biancu è tomentosu. E casce anu e spine forte è acute disposte annantu à i lati. A lunghezza di e casce varieghja da 10 à 20 cm.

L'infiuriscenza hè furmata di grande teste discoide, generalmente terminale annantu à i piccioli abbastanza longhi, cumposte da numerosi fiori. E teste ponu esse sulitarie o multiplice. E capitule, cum'è ind'è tutte l'Asteracee, sò furmate da un involucru cumpostu da scaglie indrentu à e quale un ricettaculu forma a basa di i fiori. L'involucru à forma di campana hè pruvistu di numerose infilarate di scaglie. E scaglie di forma triangulare sò guasi sempre zimbrunute à l'arice. E scaglie interne sò senza spine è piane. L'altre sò pilute è si termineghjanu incù una sola spina. U ricettaculu hè pianu o cunvessu, senza pagliucce per pruteghje a basa di i fiori.

I fiori sò unicamente di tipu tubulariu, sò ancu ermafroditi. I fiori cintrali sò tutti fertili, mentre ch'è i fiori più periferichi sò sterili, piani è invadite da a vegetazione.

Biolugia mudificà

L'impullinazione hè assicurata da l'insetti. L'insetti sò di tipu farfalle diurne è nutturne è ancu ape.

A fecondazione si face per u più per via di l'impullinazione di i fiori visitati da l'ape, chì racoglienu u nettare è producenu un eccellente mele.

Dispersione : i granelli cascanu in terra è sò dopu spergugliate per u più da l'insetti cum'è e furmicule.

Note mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.

Riferimenti mudificà

  • Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica, Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva : Geneva (in francesu)