Battaglia di i Termopili

A battaglia di i Termopili (in grecu anticu : ἡ ἐν Θερμοπύλαις μάχη) hè stata cundutta da un'allianza di i Pirosi grechi, diretta da u rè di Sparta Leonida Ia, contru à l'Imperu persicu direttu da Sersi Ia.[1] S'hè svolta annantu à trè ghjorna, à u mumentu di a siconda invasioni persica di a Grecia, d'aostu o di sittembri 480 avanti G.-C., in u passaghju strettu è incasciatu di i Termopili (o, più asattamenti, di i Termopili, "i porti caldi") à tempu à a battaglia navali di u capu Artemidi.

L'invasioni persica era una risposta à u faddimentu di a prima invasioni di a Grecia, chì s'era tarminata incù una grandi vittoria ateniesi à a battaglia di Maratona in 490 a. C. Sersi avia cuncoltu un'enorma armata è una putenti flotta pà cunquistà a Grecia sana. U generali ateniesi Temistocli hà prupostu à i Grechi di bluccà l'avanzu di l'armata persica à a foci di i Termopili, fendu à tempu ostaculu à a flotta persica à u strittonu di u capu Artemidi.

U rè persianu Sersi I da u Promptuarii Iconum Insigniorum

Un'armata greca di circa 7.000 omini hà marchjatu versu u nordu par pruvà à bluccà l'avanzata di i Persichi mentri l'istatina di 480 nanzi à Cristu. L'armata di Sersi ghjunsi à a foci à a fini d'aostu o à u principiu di sittembri, ma fù ritinuta mentri una sittimana da i Grechi chì, bench'è largamenti in infiriurità numerica, bluccàni u solu stradonu da a quali l'impunenti armata persica pudia aghjunghja a Grecia cintrali, ma un lucali numinatu Efialti svilò à l'attaccanti l'esistenza di un stradonu sicundariu daretu i linii grechi. Leonida, cuscenti di essa statu straripatu, rinviò u grossu di l'armata greca è firmò par custudiscia u passaghju incù u 299 Spartani, 700 Tespiesi, 400 Tebani è forsi uni pochi di cintunari di altri, chì a maiò parti funi tombi.

Dopu à 'ssa battaglia, a flotta greca, quand'edda cumbattia vicinu à u capu Artemidi sottu à u cummandu di u puliticanti ateniesi Temistocli, ricivì i novi da a so disfatta à i Termopili. Com'è u pianu di i Grechi prividia u cuntrollu di i Termopili è di u capu Artemidi, è com'è a flotta avia subitu grevi perditi, hè statu dicisu di ritirà si à Salamina. I Persichi invadini a Beuzia, po entrini in Atena, chì era statu evacuata capunanzi. A flotta greca hà dopu attaccatu è vintu l'invasori à a battaglia di Salamina à a fini di 480 av. G.-C. Dopu à a battaglia, u rè Sersi, timendu di essa intrappulatu in Auropa incù una flotta gravamenti addibulita, hà dicisu di riintrà ind'ed eddu incù una parti di a so armata (pirdendu numarosi omini par via di a caristia è di a malatia), ed hà lasciatu u generali Mardonius à i cumandi i truppi chì erani firmati pà ultimà a cunquista di a Grecia. L'annu dopu, eppuri, un'armata ellenica hà finalmenti vintu i Persichi à a battaglia di Plataea.

Par l'eruditi è i scrittori anziani è muderni, a battaglia di i Termopili hè un asempiu di i risultati militari stunanti chì poni essa ottinuti, contru à forzi largamenti supiriori in numaru, da un'armata assà mutivata chì si batti par difenda a terra di a patria annantu à un tarrenu favurevuli à a difesa. L'azzioni di i difendidori di i Termopili hè dinò cunsidarata com'è una dimustrazioni classica di l'efficienza supiriori à u cumbattimentu di un'unità militaresca bedda addistrata è attrazzata.

Fonti mudificà

A fonti principali di i guerri persiani hè u storicu grecu Erodutu. U storicu Diodorus Siculus, chì hà scrittu à u prima seculu a.C., rendi dinò contu di i guerri in a so Bibliotheca historica, in parti dirivata da u storicu grecu Ephorus of Cumae. 'Ssa discrizzioni hè abbastanza cuerenti incù quidda d'Erodutu. I guerri persiani sò dinò discritti, bench'è di modu di menu dittagliatu, da uni beddi pochi di altri storichi anziani, frà i quali Plutarcu, Ctesia di Cnidu è Eschilu in I Persichi. Di più, certi provi archiulogichi, com'è a culonna sarpintina (oghji in l'ippodromu d'Istanbul), sustenini uni pochi di l'affirmazioni d'Erodutu.

Forzi in battaglia mudificà

I forzi persiani mudificà

U numaru di suldati ch'è Sersi hà cuncolti pà a siconda invasioni di a Grecia hà fattu l'ughjettu di una contruversia senza fini, tantu i cifri rapurtati in i fonti antichi sò impurtanti. Erodutu hà affirmatu ch'è i Persichi erani capaci di svoglia 2,6 milioni di suldati d'urighjini etnichi assà diversi, accumpagnati di un numaru equivalenti di parsunali di sustegnu. U pueta guasgi cuntimpuraneu Simonide parla di quattru milioni ; Ctesia di Cnidu stima u numaru tutali di suldati persiani à 800.000 à l'incirca.

L'eruditi muderni tendini à minimizà i cifri furniti da Erodutu è altri surghjenti anziani, cunsidarendu li com'è u risultatu irrealistu d'arrori di calculu o d'esasgerazioni da parti di i vincidori, quand'è eddi s'accordani à dì ch'è i Persichi erani frà 170000 à 300000, bench'è altri surghjenti parlessini di circa 150.000. 'Ssi estimi pruvenini di solitu da un studiu di i capacità lugistichi di l'aggrissori asiatichi di l'ebbica, da a durabilità di i basamenti d'uparazioni è da i prublemi generali liati à u parsunali di sustegnu. Qualvoglia fussi u numaru riali di suldati, hè chjaru ch'è Sersi era bramosu di muntà una spidizioni risciuta, à tali puntu ch'è eddu hà aghjuntu una supiriurità numerica enorma annantu à terra è annantu à mari. U numaru di truppi persichi prisenti à i Termopili hè dunqua incerta, com'è u numaru d'omini impiigati glubalamenti pà a guerra : ùn si sà micca, par indittu, s'è tutta l'armata persica hà marchjatu annantu à i Termopili o s'è Sersi hà chittatu i guarnigioni di Macidonia è di Tessaglia.

Cunsidarazioni strategichi è tattichi mudificà

Di un puntu di vista strategica, a difesa di i Termopili hà parmissu à i Grechi di fà u megliu usu di i so forzi. Tantu chì l'avanzu di i Persichi in Grecia pudia essa evitatu, ùn ci era nisciuna raghjoni di impignà si in a battaglia è pudiani firmà in modu difensivu. Di più, blucchendu dui passaghji stretti (i Termopili è u capu Artemidi), u svantaghju grecu d'infiriurità numerica era riduttu. À l'incuntrariu, u grandi numaru di Persichi impidì Sersi di firmà troppu à longu à listessu locu datu i difficultà d'appruvvisiunamentu di l'armata : fù dunqua custrintu di ritirà si o di avanzà ma solu in i Termopili. U puntu debuli di i Grechi era a stretta di muntagna purtendu à l'altupianu parallelu à i Termopili, chì avaria parmissu à l'attaccanti di straripà a so pusizioni. Bench'edda ùn fussi micca prupizia à a cavaddaria, 'ssa strada saria pussuta essa travirsata faciuli da l'infantaria persica in a quali si truvavani numarosi omini avvezzi à cumbatta in i zoni muntosi. Eppuri, Leonida avia pigliatu i pricauzioni piazzendu i Focei par custudiscia a foci.

Annantu à u pianu tatticu, u passaghju strettu è tortuosu di i Termopili era parfittamenti adattata à u stilu di cumbattimentu grecu : a falangia oplitica pudia bluccà u passaghju incù faciulità senza risicà di essa sfracicata da l'infantaria persica, chì era armata in modu lighjeri è dunqua faciuli vulnerevuli, nè da a cavaddaria persica, chì era inutuli in un spaziu tantu strettu. Com'eddu a sottulinia esprissamenti Diodorus Siculus, i diffarenti tipi d'armi ani dinò ghjucatu un rollu dicisivu : i Grechi, incù i so opla (scudi di metallu di circa un metru di diamitru) pudiani strigna faciuli i ranghi è evità i colpi di i so numichi, chì erani à l'incuntrariu attrazzati di aspides (scudi di legnu di solitu chjuchi) è di peltai (scudi lighjeri di taglia mudesta dinò), chì ùn erani micca efficaci pà pruteghja li da i colpi di lanci è di spadi grechi.

Campu di battaglia mudificà

In u mentri di a battaglia, a foci di i Termopili era custituita di una strada chì custighjava a sponda di u golfu di u Maliacu ed era cusì stretta ch'è un solu carru pudia passà ci à tempu. Annantu à a lati sudu di u stradonu s'addivavani i scuglieri chì s'addrizzavani sopra à a foci, è annantu à a lati nordu si stindia u golfu Maliacu. Trè custruzzioni chjamati "porti" (pylai) erani statu eretti longu à a stretta, è à a porta di u mezu, un picculu muru era statu custruitu da i Focei un seculu innanzi par impidiscia l'invasioni tessaliani. U nomu di "Porti Caldi" veni da i fonti caldi chì si truvavani in a vicinanza. Oghji, a foci ùn hè micca prossima da u mari, ma à parechji chilomitri à l'internu di i terri par via di a sidimintazioni in u golfu Maliacu. L'anzianu stradonu si trova à u pedi di i cuddini chì circondani a pianura, affiancata di un stradonu mudernu. I studii ricenti ani indicatu ch'è u passaghju ùn avia ch'è 100 metri di largu è ch'è l'acqui aghjunghjìani i porti.

A foci era sempri à l'ebbica muderna una difesa naturali : mentri a Siconda Guerra mundiali, i truppi di u Corpu di spidizioni britannicu in Grecia si sò ingaghjati in una battaglia nova di i Termopili trà i 23 è 24 d'aprili 1941 par pruvà à bluccà l'invasioni alimana di a Grecia. Ma malgradu i spiranzi di u Prima ministru britannicu Winston Churchill di un "nuveddu episodiu militarescu clamurosu", i truppi britannichi sò stati straripati è prestu furzati di ripiigà si annantu à Atena.

Svulghjimentu mudificà

Prima ghjornu mudificà

 
A falangia greca tali ch'edda apparisci in a ricustruzzioni basata annantu à i studii di u prugettu Perseus.

U quintu ghjornu dopu à a so ghjunta à i Termopili, Sersi si dicidi infini à attaccà i Grechi. Hà prima urdinatu à cinqui milla archeri di sparà una bulata di frecci, ma i picculi frecci ani fattu pocu disguasti à mezu à i Grechi, chì erani prutetti da scudi è da elmi di bronzu. In più, i spicialisti muderni ani calculatu ch'è i frecci erani stati sparati à alminu 100 metri di distanza. Dopu quissa, Sersi mandò deci milla di i Medi è di i Cissiani contru à i Grechi, "incù l'ordini di fà li prighjuneri è di purtà li davanti ad eddu". I Grechi si sò battuti davanti à u muru foceu, in a più parti stretta di a foci, in un tentativu tatticu di apradà u menu suldati pussibuli à tempu. I dittagli di u cumbattimentu sò rari ; Diodoru dici ch'è "l'omini si tiniani spadda contru à spadda" è ch'è i Grechi erani "supiriori in vaglia è da a misura di i so scudi". Si tratta prubabilamenti di una discrizzioni di a falangia greca cumuna, in a quali l'omini furmavani un muru di scudi da induva varcavani i longhi lanci. Un dispusitivu efficaci tantu chì eddu era capaci di tappà tuttu u passaghju. I Persichi, attrazzati com'eddi erani d'armi menu longhi, ùn pudiani dunqua micca accurtà i distanzi par impignà u cumbattimentu à u corpu à corpu incù l'opliti. Erodutu raporta ch'è l'unità erani urganizati sicondu a cità d'urighjina. I divisioni intriani è iscìani da u svuglimentu à tacca tacca par evità a stanchezza, ciò chì significheghja ch'è i Grechi aviani più omini ch'è nicissariu pà bluccà a foci. Si conta ch'è in cori di u cumbattimentu, i Grechi ani tombu tanti Medi ch'è Sersi s'hè pisatu trè volti di u tronu da induva eddu fighjulava a battaglia. Siont'è Ctesia di Cnidu, a prima cavaddata di Persichi hè stata "intazzata", incù solu dui o trè morti frà i Spartani.

 
Guerrieri persichi, prubabilamenti l'Immurtali, ripprisintati annantu à un bassurilievu di u palazzu di Darius à Susa, espostu in u museiu di Pergamu à Berlinu.

Siont'è Erodutu è Diodoru Siculu, u Grandi Rè, dopu à avè missu i forzi grechi à u provu, lancia un sicondu assaltu incù l'Immurtali, una forza di fiori di 10000 omini. Eppuri, 'ssa forza di fiori fiasca dinò, chì aprada i lanci più corti ch'è quiddi di i Grechi è ùn pò affirmà a so supiriurità numerica. I Spartani ani dinò fattu neci di batta in ritirata parechji volti (ma sempri mantinendu i so linii cumpatti), è ogni volta ch'è i Medi l'ani parsuvitati, i Spartani si sò vultati è ani fattu fronti, tumbendu "un numaru infinitu di Persich". Una volta di più, i Persichi sò stati ubbligati à ritirà si.

Sicondu ghjornu mudificà

U sicondu ghjornu, Sersi mandò di novu l'infantaria à l'assaltu di a foci, "suppunendu ch'è i so numichi, essendu cusì pocu numarosi, erani avali indibuliti da i firiti è ùn pudiani più risista". Eppuri, i Persichi ùn facini micca megliu ch'è u ghjornu pricidenti, è Sersi arreghji finalmenti l'assaltu è si ritira in u so campu, "parplessu in tuttu". Quandu u rè persicu riflettia à ciò ch'è eddu divia fà, a ghjirata di a battaglia si pruducì : un omu urighjinariu di Eraclea Trachinia, chjamatu Efialti, spintu da a voglia di una grandi ricumpensa, infurmò Sersi di l'esistenza di una stretta di muntagna di tondu à i Termopili è prupunì di cunducia ci l'armata persica. Stu episodiu hà fattu di u parsunaghju d'Efialti l'archetipu di u traditori in a cultura greca è u so nomu stessu hà pigliatu una tali cunnutazioni negativa in a lingua greca ch'eddu significheghja finalmenti "sunniacciu".

Terzu ghjornu mudificà

 
Leonida à i Termopili da Jacques-Louis David (1814). U dipintu hè una antulugia" di l'avvinimenti storichi è legendarii chì ani avutu locu mentri a battaglia.

À l'alba di u terzu ghjornu, i Focei chì custudisciani a stretta sopra à i Termopili, sintendu u rimori di i casci liccini, s'avviditini ch'è una grandi culonna persica ghjirava di tondu à i Termopili ; si pisàni di un colpu. Idarni fù stunatu di veda li, chì era sicuru di ùn scuntrà u minimu ostaculu, è timia di avè scuntratu i Spartani. Ma fù infurmatu da Efialti ch'eddu ùn era micca u casu, è priparò i so suldati à u cumbattimentu. Ma i Focei, pigliati dinò par suspresa è cridendu ch'è 'ssi suldati erani vinuti à attaccà li, si ritiràni annantu à a muntagna priparendu si à risista à l'attaccu. Inveci di quissa, i Persichi vidati da Efialti s'accuntentani di sparà una densa bulata di frecci, chì Idarni ùn avia micca l'intentu di perda u tempu incun eddi è cunduciti prestu i so omini in fondu di a muntagna pà ultimà l'achjirchjamentu da i Grechi à a foci di i Termopili.

Amparendu da un missaghjeri (siont'è Diodoru un Persia numinatu Tirrastiades, urighjinariu di Cumae in Eubea) ch'è i Focei ùn aviani micca prutettu i so dareti, Leonida cunvucheghja un cunsigliu di guerra à l'alba. Certi cumandanti grechi ottani par a ritirata ma Leonida dicidi di firmà pà difenda a foci incù i Spartani. Numarosi cuntingenti ellenichi sceglini di batta in ritirata senza aspittà l'ordini o funi rinviati da Leonida (Erodutu ammetti ch'è ci hè un dubbitu annantu à a viridicità di 'ssu cennu). Un cuntingenti di u 700 Tespiesi cundutti da u so generali Demofilu ricusò di parta incù l'altri Grechi è firmò pà cumbatta. Sò dinò prisenti 400 Tebani è prubabilamenti ancu l'Iloti chì aviani accumpagnatu i Spartani.

L'azzioni di Leonida ani fattu l'ughjettu di parechji intarpritazioni. Bench'è eddu fussi largamenti ammissu ch'è i Spartani ubbidiscìani à i leghji di Sparta, chì intardiscìani a ritirata, pari ch'edda fussi a ritirata massiccia di i Termopili chì aghji datu nascita à 'ssa regula. Hè dinò pussibuli ch'è, ramintendu si di i paroli di l'oraculu, Leonida si fussi impignatu à sacrificà a so vita pà salvà à Sparta, ma com'è a prufezia ùn s'addirizzava ch'è ad eddu, quissa ùn ispiega micca parchì eddu hà impignatu 1500 omini di più in un cumbattimentu chì a so esitu era cunnisciuta à l'avanzu. A più iputesa prubabili hè ch'è Leonida hà sceltu di furmà una vardia in daretu affinch'è l'altri cuntingenti grechi possini fughja si ni in u modu u più sicuru : s'è l'insemu di i truppi grechi s'era ripiigatu di colpu, a cavaddaria persica avaria pussutu parsuvità lu senza difficultà, mentri ch'è si eddu era firmatu in a foci, oramai umpussibuli da difenda, i Persichi l'avariani massacratu in tutalità. Cuprendu ni a ritirata è cuntinuendu à bluccà a foci, Leonida avaria pussutu salvà più di 3000 omini, chì avariani pussutu essa usati dopu in a guerra.

Ci sò stati dinò i dibattimenti annantu à u sughjornu di i Tebani : Erodutu sughjirisci ch'è eddi sò stati purtati à a battaglia in quant'è ustaghji pà tistà l'intenti riali di Tebi, mori suspittata di accantà si da a parti di i Persichi ; siont'è Erodutu, i Tebani sò firmati contru à u so gratu è malgradu eddi, è unicamenti parchì Leonida l'hà mantinuti sopr'à locu, ma com'è Plutarcu l'hà fattu rimarcà calchì tempu dopu, si eddi erani stati sputichi ustaghji, ùn si sà micca parchì ùn sò micca stati rinviati incù l'altri Grechi. Faciani prubabilamenti parti di i Tebani chì, in cuntrariu di a maiuranza di i so cuncitatini, erani upposti à a duminanza persica è chì, forsi, s'erani ralligati di u so pienu gratu à Leonida dicidendu di batta si insin'à a fini chì, in casu di vittoria persica, ùn pudariani micca riintrà in Tebi.

Noti mudificà

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.