Ardea purpurea

spezia d'aceddu
U crochju rossu
Ardea purpurea
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Pelecaniformes
Famiglia Ardeidae
Genaru Ardea
Nomu binuminali
Ardea purpurea
Carl Linnaeus, 1766Carl Linnaeus, 1766Carl Linnaeus, 1758

U crochju rossu (Ardea purpurea) hè una spezia d'aceddu chì faci parti di a famiglia di l'Ardeidae.

Discrizzioni mudificà

U crochju rossu hè un aceddu di grandi taglia appartinendu à a famiglia di i Ardeidae. Misura circa 90 à 100 cm pà a parti supiriori cù una largura da 145 à 175 cm. U so piumaghju hè par u più grisgiu com'è petra paisa, incù una tacca castagnina annantu à u coddu è a parti supiriori di u senu. A faccia hè grisgia, incù una longa cresta nera chì parti da u fronti è chì si stendi insin'à u daretu di a testa. I zampi sò longhi è di culori grisgiu o virdicciu. In bulu, u crochju rossu prisenta un prufilu distintivu incù i so longhi ali stretti è u so coddu piigatu à essa.

Ripartizioni mudificà

U crochju rossu hè prisenti in l'arghji umiti d'Auropa, d'Africa è d'Asia. In Auropa, omu u trova par u più in u righjonu mediterraniu è u longu di i costi atlantichi. In Africa, hè prisenti in parti assà di u cuntinenti, in particulari in i zoni trupicali è subtrupicali. In Asia, hè prisenti in u sudu è l'estu di u cuntinenti, in particulari in India, in China è in Indunisia.

U crochju rossu hè un nidificanti raru, ma hè di di più ussirvatu in migrazioni.

U crochju rossu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

U crochju rossu hè un aceddu sulitariu chì campa par u più in i zoni padulosi, i risaghji, i stagni è i corsi d'acqua lenti. Si ciba par u più di pesci, di ranochji, di crustacei è di mastaruculi ch'eddu cattura stendu immobili in acqua è chappendu li incù u so longu bizzicu.

U crochju rossu hè un aceddu migratori chì passa l'invernu in Africa subsahariana è volta in Auropa di branu par ripraducia si. Nichja in l'arburi o i canni, custruiscendu un nidu à forma di piattaforma incù a paglia. A femina faci di regula trà 3 è 5 ova ch'edda cova mentri à l'incirca 25 ghjorna. I ghjovani chettani u nidu à u capu di 6 à 7 sittimani.

Tassunumia mudificà

Ardea purpurea hè una spezia monutipica, ciò chì significheghja ch'eddu ùn hà micca sottuspezii ricunnisciuti. Eppuri, hè calchì volta cunsidarata com'è cunspecifica incù Ardea purpurea manilensis, una spezia prisenti in u sudestu di l'Asia.

Ardea purpurea hè statu discrittuscintificamenti pà a prima volta da Carl Linnaeus in 1766. Hè ancu statu disignatu da altri noma scentifichi tali Ardea major.

Cunsirvazioni mudificà

U crochju rossu hè classificata com'è spezia vulnerevuli da l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). I so principali minacci sò a distruzzioni di u so ambienti, l'inguinamentu di l'acqua è a caccia.

Parechji azzioni di cunsirvazioni sò purtati in certi loca pà pruteghja u crochju rossu, in particulari a criazioni di zoni prutetti, a risturazioni di u so ambienti è a sinsibilisazioni di u publicu.

Rifarimenti mudificà

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti mudificà

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti mudificà