L'amore piattu
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Magnoliophyta
Classa Magnoliopsida
Ordine Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Generu Aquilegia
Nome binuminale
Aquilegia bernardii
Aiton, 1753

L' amore piattu (Aquilegia bernardii) hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Ranunculaceae.

Descrizzione mudificà

L'amore piattu hè una spezia di pianta à fiori appartinendu à a famiglia di e Ranunculaceae. L'amore piattu hè altu da 20 à 40 centimi. U so diamitru hè largu da 6 à 7 centimi. Fiurisce da ghjunghju à aostu. Hè carattarizatu da i so fiori eleganti è culuriti, chì si distinguinu da a so forma unica in sprone. I fiori di l'amore piattu sò di regula di culore viulettu, ma ponu ancu esse rusulini o bianchi. I pitali sò disposti in chjerchju intornu à u sprone, criendu cusì un'apparenza graziosa è attraente. E casce di 'ssa pianta sò verde è divise in lobi dentati, aghjunghjendu una tissitura interessante à l'inseme di a pianta.

Ripartizione mudificà

Aquilegia bernardii hè endemica di Corsica.[1] Si trova in l'areale di i monti corsi: Monte Cintu, Monte Rutondu, Monte Rinosu, Alcudine è Bavella. Si scontra par u più in i piani subalpinu è alpinu infiriori di a Corsica, limitata à curridori adumbrati, mori inclinati, incù un annivamentu prulungatu è à spessu pitricaghje stabilite. L'amore piattu si scontra da 1000 à 2700 metri, in i lochi adumbrati. 'Ssa spezia priferisce e terre belle assiccate è i climi freschi, ciò chì spiega a so prisenza in muntagna.

Esistenu dinù in Corsica duie altre spezie di listessu generu:

  • Aquilegia litardierei Briq., incù i fiori turchini o viulini, d'un culore abbastanza vivu è d'un diamitru da 30 à 35 mm, assai scarsa è endemica di Corsica.
  • Aquilegia dumeticola Jord., abbastanza sparta è cumuna, è prisente dinù in Italia cuntinentale.

Tassunumia mudificà

Aquilegia bernardii hè stata numinata in onore di u butanistu francese Claude Bernard, chì hà cuntribuitu à u studiu di a flora di l'Alpe francese. 'Ssa spezia appartene à u generu Aquilegia, chì ragruppa à l'incirca 70 spezie di piante à fiori. Certe spezie prossime da Aquilegia bernardii cumprendinu Aquilegia vulgaris è Aquilegia alpina.

Cunservazione mudificà

Aquilegia bernardii hè cunsideratu com'è una spezia vulnerevule par causa di a so ripartizione geugrafica limitata è di a distruzzione di u so ambiente naturale. L'attività umane tale l'urbanisazione, l'agricultura intensiva è u turisimu ponu avè un impattu negativu annantu à 'ssa pianta. Misure di cunsirvazione sò nicissarie par pruteghje 'ssa spezia, in particulare a criazione di riserve naturale è a sinsibilisazione di u publicu à a so impurtanza eculogica.

Lessicolugia mudificà

L'amore piattu hè ancu chjamatu l'amore chjusu.

Citazione mudificà

Hè citatu l'amore piattu in I buciuleddi d'Anghjulu Canarelli:

"- O ‘bbà! Ti n’inveni quandu missiavu cuntava ch’arcimissiavu cuddava a zapponu cintu pa caccià a calcina in quiddi cimi, in faccia di u pasciali d’Asinau. Diciva chi u so babbu avia trovu culà, un fiori magnificu. O ‘bbà! Com’era quiddu fiori? - O fiddo! Babbu mi n’a sempri parlatu ma un l’aghju mai vistu.Zitiddonu, un ghjornu presi u me curaghju a dui mani e mi ni cuddeti in quiddu pasciali, indù muntanavani i nosci cucini di Ceccia. (...) A sola cosa che mi ramintessi hè chi babbu mi diciva chi quiddu fiori, magnificu, celestu a pena viulinu, inchjirchjava a so coda incù ‘lla punta ‘lli so casci torti in cinqui ancineddi. Si chjamava l’Amori piatu l’Amori chjusu."

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Bibliugrafia mudificà

Altri prugetti mudificà