13 di ferraghju

(Reindirizzamentu da 13 di frivaghju)
Ferraghju
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29

U 13 di ferraghju hè u 44u ghjornu di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 321 ghjorni à a fine di l'annu (322 ghjorni pè l’annate bisestile).

Evenimenti mudificà

In Corsica mudificà

Nascite mudificà

- 1990 - El Rubius (Rubén Doblas Gundersen), youtuber spagnolu

Morti mudificà

Celebrazioni mudificà

Santi mudificà

A Beata Beatrice. San Martinianu.

Beatrice hè nata in Ornaciaccum, l'attuale cità d'Ornacieux in u dipartimentu di l'Isère, versu l'annu 1260.

A' 13 anni, hè entrata à a Certosa di Parmenia. Più tardi, a mandonu à fà un munasteru in un locu chjamatu oghje Eymieu, dipartimentu di a Drôme. Cù e cumpagne, campava in a miseria. Hè morta u 25 nuvembre 1303.

Etimolugia: da u lat. "beatrix" ( felice, chì rende felice).

Nomi: Bea, Beatrice, Béatrice, Béatrix, Beatriz, Beatty, Biche, Trixie.

Litteratura: U nome Beatrice hè statu immurtalizatu da Dante chì, in a "Divina Comedia", canta a memoria di Beatrice Portinari, una amica di giuventù morta in u 1290, à 23 anni.

Martinianu hè un santu assai pupulare di a Chjesa greca. A festa era digià celebrata in Custantinopuli à u seculu quintu, ma di l'omu ùn si sà duv'ellu campava, nè quandu.

A legenda dice ch'ellu campava in una baracca quandu, una sera, una vechja, chì si chjamava Zoè, ghjunse è li dumandò l'uspitalità. Fora piuvia chì ne falava, è facia un freddu chì si seccava. A vechja paria tantu malavviata chì a lasciò entre è li dete u so lettu. Ellu passò a notte in un catagnone.

A mane, Zoè avia cambiatu di faccia è di vestura. Era diventata una bellissima donna chì li prupunì u matrimoniu. Abbacciacatu, Martinianu disse di sì. Ma, prudente, chì quella li dumandava di signà un cuntrattu, dumandò tempu sinu à a sera.

Nanzu sera, u Signore li fece capì qual'ella era issa donna. Allora, scappò, imbarcò nantu à un battellu chì partia pè a Grecia, è si fece dipone nantu à un scogliu à mezu mare. Custì, ci stete sei anni, passendu u so tempu à pregà.

Un ghjornu, affaccò una giovana ancu più bella chè Zoè. Disse chì u battellu chì a purtava si era affundatu è chì, da un pezzu, ùn avia tastatu un buccone di pane. Martinianu li dete à manghjà è à beie, è disse: "Eccu ciò chì mi resta di ciò chì un marinaru mi porta trè volte l'annu. Vulterà da quì à dui mesi è vi n'anderete cun ellu. Avvedeci". A' sframbattuta, falò à bordu di mare, si lampò in l'acqua, è nota... è nota... è ghjunse in Grecia duv'ellu campò in bon Cristianu.[1]

Riferimenti mudificà

  • Cronica di A CORSICA da Orsu-Ghjuvanni CAPOROSSI, [2]

Ligami esterni mudificà