Tiadoru di Neuhoff (25 aostu 1694 - 11 dicembri 1756) fù un rè di Corsica. Era alimanu è u so nomu di nascita era Theodor Stephan Freiherr von Neuhoff. Tiàdoru di Neuhoff nascisti in Cologna u 25 aostu 1694, in una famiglia nobili di Westfalia. U babbu di Tiadoru era ufficali ma morsi ghjovanu, à l'ità di 34 anni. Tiadoru fù educatu à a corti di Francia è feci dopu u militaru in l'armata francesa po in l'armata svedesa. Fù inviatu dopu da u Baronu di Goertz, un ministru di u Rè Carulu XII di Sveda, in Ingliterra è in iSpagna par neguzià incù u Cardinali Alberoni. Tiadoru steti un pocu in Sveda tandu, essendu statu fattu culuneddu. Vulteti dopu in Francia è visiteti dopu u Portugallu, l'Olanda è l'Italia.

Tiadoru di Neuhoff
U Rè Tiadoru

In Genuva, Neuhoff feci cunniscenza incù uni pochi di corsi in esiliu, è i persuadeti ch'è pudeti libarà u so paesi di a tirannia di i ghjenuvesi s'è i corsi u faciani rè di l'isula. Neuhoff scaleti in Corsica, in Aleria, da un bateddu inglesu u 20 marzu 1736. Neuhoff porta tandu l'armi (3000 fucili), i cannona è i solda, chì n'ani bisognu i corsi. Nuhoff hè accoltu da a famiglia Matra. Una cunsulta fù cunvucata chì acciteti d'aleghja Tiadoru com'è rà ma à a cundizioni chì u statutu fussi quiddu di una munarchia custituziunali. Neuhoff fù alettu tandu da l'isulani chì u fecini dinò Rè di l'isula. Di fatti, u Baronu Tiadoru von Neuhoff fù sacratu Rè di Corsica u 15 aprili 1736 è li fù dicirnatu u titulu di Tiadoru I. In i documenti amministrativi, a Corsica hè disignata com'è "U Regnu di Corsica". Tiadoru Feci dopu a guerra contru à i ghjinuvesi, incù un certu successu prima. Ma fù disfattu dopu. Neuhoff chitteti a Corsica di nuvembri 1736, ufficialementi par chera aiutu da u stranieri. Neuhoff si stalleti dopu in Ollanda ma fù arristatu quà in Amsterdam par via di i debiti ch'eddu t'avia. Quandu fù cappiatu Tiadoru invieti prima i so nipoti in Corsica, incù l'armi. È vulteti dopu in Corsica in 1738, 1739, è 1743. Ma i forzi ghjenuvesi è francesi accupavani l'isula.In 1749 Neuhoff scaleti in Ingliterra par chera aiutu, ma fù incarciaratu dinò par via di i debiti. Steti in una prighjò in Londra insin'à 1755. Neuhoff morsi in Londra in 1756.

Un certu culuneddu Frederick (1725-1797), chì pratindia ch'eddu era u figliolu di Tiadoru, fù cunnisciutu com'è u Principi di Caprera. Firmeti à u sirviziu di u Rè Frederick II di Prussia in a so armata eppo dopu com'è agenti in Londra incù u duca di Württemberg. Frederick scriviti u racontu in francesu di a vita di u so babbu, intitulatu Mimorii par cuntribuiscia à a storia di a Corsica, è una traduzzioni in inglesu, chì funi publicati in Londra in 1768.

A parsunalità di Tiadoru mudificà

A parsunalità di Tiadoru hè in littica è l'opinioni annantu à 'ssu parsunaghju sò diversi. Tiadoru era discrittu da i ghjinuvesi com'è un buffonu senza scrupuli è ignuranti. Ma d'altri u cunsidareghja com'è u prima à avè fattu l'unità di a Corsica è in particulari saria u prima à avè criatu l'unità di u cummandu in Corsica. Tiadoru avaria avutu dinò u meritu d'avè postu u prublemu corsu pà a prima volta in Auropa.

Citazioni mudificà

Accadi chì u Rè Tiadoru fussi mintuvatu in a littaratura è a cultura corsa. Par esempiu in u pruverbiu: In piazza à a chjesa di Moriani ancu u rè tirò i so piani. chì si rifarisci à un fattu storicu lucali chì hà cuncirnatu u Rè Tiadoru.

Rifarenzi mudificà