Sorghum bicolor
Sorghum bicolor
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Poaceae
Generu Sorghum
Nome binuminale
Sorghum bicolor
Carl Linnaeus, 1753

Sorghum bicolor hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Poaceae.

Sorghum bicolor Moderne

Descrizzione mudificà

Sorghum bicolor hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Poaceae. 'Ssa pianta annuale pò aghjunghje un'altezza da 1 à 5 metri. Pussede piccioli forti è dritti, è ancu foglie lineare è alterne. L'infiuriscenze sò pannochje terminale, cumposte da numerose fiurarelli.

Ripartizione mudificà

Sorghum bicolor hè originariu d'Africa, induv'ellu hè largamente cultivatu dapoi i millennii. Hè ancu cultivatu in numerose rigione di u mondu, in particulare in Asia, in America è in Australia. 'Ssa pianta s'adatta à sfarenti tipi di climi, da e rigione trupicale à e rigione meze aride.

Sorghum bicolor hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Sorghum bicolor hè una pianta C 4, ciò chì significheghja ch'è ella usa una via metabolica più efficace per a fotosintesi ch'è e piante C 3. Quessa li permette di resiste megliu à e cundizione di sicchina è di calore. Sorghum bicolor hè ancu una pianta autogama, ciò chì significheghja ch'è si riproduce per u più per via d'autofecundazione.

Tassonumia mudificà

Sorghum bicolor appartene à u generu Sorghum, chì cumprende circa 25 spezie. Hè statu discrittu per a prima volta da Carl Linnaeus in u 1753. Frà i sinonimi di 'ssa spezia, omu trova Andropogon bicolor, Holcus bicolor è Sorghum vulgare.

Cunsirvazione mudificà

Sorghum bicolor hè una pianta cultivata à grande scala in numerosi paesi, per u più per i so granelli manghjarecci. Hè imprudatu cum'è alimentu di basa in numerose rigione di u mondu, in particulare in Africa subsahariana. Per causa di a so impurtanza ecunomica è alimintare, hè largamente cunsirvatu è cultivatu. Eppuru, certe varietà tradiziunale di Sorghum bicolor sò minacciate per causa di u predominiu di e varietà muderne incèu forte rindimentu. Hè dunque essenziale di prisirvà a diversità genetica di 'ssa spezia per assicurà a so durabilità à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà