Sguìzzera

statu di l'Europa centrale

A Svizzera o Cunfederazione svizzera hè un paese d'Europa cintrale è, sient'è certe definizione, di u Punente, furmatu da 26 cantoni, incù Berna per capitale, qualchì volta chjamata "cità federale".

A bandera di a Svizzera

Geograffia mudificà

Hè cuttighjata da l'Italia à u sudu, a Francia à u punente, a Germania à u nordu, è l'Austria è u Liechtenstein à livante. A Svizzera hè un paese senza costa oceanica, ma chì dispone d'un accessu direttu à u mare per u Renu (Cunvinzione di Mannheim). A superficia di u paese hè di 41 285 km2. Hè geugraficamente divisa trà l'Alpe, l'altupianu svizzeru è u Giura. Mentre chì l'Alpe occupanu a forza parte di u territoriu.

Pupulazione mudificà

A pupulazione di a Svizzera varca i 8 milioni d'abitanti ed hè per u più cuncintrata annantu à l'altupianu, dunde si situeghjanu e cità e più maiò. Frà elle, Zurigu è Ginevra sò dui grandi centri ecunomichi è cità mundiale.

Storia mudificà

U stabilimentu di a Cunfederazione svizzera hè tradiziunalmente datatu à u 1u aostu di u 1291, chì hè annualmente cilibratu cum'è Festa naziunale. U paese hà una longa tradizione di neutralità pulitica è militaresca è ùn hà righjuntu e Nazione Unite ch'è in u 2002. Eppuru mantene una pulitica straniera attiva è hè à spessu implicata in u prucessu di custruzzione di a pace intornu à u mondu[1]. A Svizzera hè dinù a culla di u cumitatu internaziunale di a Croce Rossa è aggronda numerose organisazione internaziunale, frà e quale u sicondu più grande Offiziu di e Nazione Unite in Geneva.

Ecunumia mudificà

A Svizzera pussede u quartu PIB numinale u più altu di u mondu per abitante, è ancu l'ottesimu PIB in parità di putere d'acquistu sient'è u Creditu svizzeru è u FMI. I Svizzeri anu a siconda più alta spiranza di vita in u mondu annantu à a lista publicata da u DAES di e Nazione unite. A Svizzera hè classificata cum'è unu di i deci paesi e menu currotti, è inoltre, annantu à e cinque ultime annate u paese hè statu classificatu prima in termini di cumpetitività turistica è ecunomicu rispittivamente sient'è u Rapportu annantu à a cumpetitività mundiale è u Rapportu annantu à a cumpetitività di u sittore di i viaghji è di u turismu, tremindui rializati da u foru ecunomicu mundiale. Zurigu è Geneva sò statu treminduie classificate frà e cità i più aggradevule in u mondu per e so qualità di vita sient'è un classamentu rializatu da Mercer.

Da vede dinò mudificà

Cantoni mudificà

Cità mudificà

Fiumi mudificà

Istituzioni mudificà

Alias mudificà

Referenze mudificà

  1. (in inglesu) Thomas Fleiner, Alexander Misic, Nicole Töpperwien, Swiss Constitutional Law, p. 28, Kluwer Law Internaziunale
  Stati indipendenti di Europa  
Albania - Andorra - Armenia - Austria - Azerbaighjan - Belgica - Bielorussia - Bosnia è Erzegovina - Bulgaria - Cechia - Cipru - Cità di u Vaticanu - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Georgia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Islanda - Italia - Lettonia- Liechtenstein - Lituania - Lussemburgu - Macedonia di u Nordu - Malta - Moldova - Monacu - Montenegru - Nurvegia - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Regnu Unitu - Romania - Russia - San Marinu - Serbia - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Sguìzzera - Turchia - Ucraina - Ungheria