Scolymus hispanicus
Scolymus hispanicus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Scolymus
Nome binuminale
Scolymus hispanicus
Carl Linnaeus, 1753

Scolymus hispanicus hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Asteraceae.

Descrizzione mudificà

Scolymus hispanicus, ancu cunnisciutu sottu u nome di cardu di Spagna, hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingue da e so casce spinose è i so fiori di culore giallu vivu. 'Ssa spezia pò aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi è pussede un picciolu drittu è ramificata.

Ripartizione mudificà

Scolymus hispanicus hè originariu di a penisula iberica, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova ancu in certe rigione da u sudu di a Francia, di l'Italia è di l'Africa suprana. 'Ssa pianta priferisce e terre asciutte è pitricose, è hè à spessu prisente in e pratuline, a buscaglia è e zone custiere.

Scolymus hispanicus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

U cardu di Spagna hè una pianta resistente chì s'adatta faciule à cundizione ambientale difficile. Pussede un sistemu di radiche prufondu chì li permette di coglie l'acqua è i nutrimenti necessarii ancu in terra povera. E so foglie zimbrunute sò un adattamentu per pruteghje si contru à l'animali erbivori.

A fiuritura di u Scolymus hispanicus hà locu da maghju à lugliu. I so fiori gialli sò ragruppati in capulini è attiranu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu, ciò chì cuntribuisce à a prupagazione di a spezia.

Tassonumia mudificà

Scolymus hispanicus hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Scolymus maculatus, Scolymus grandiflorus è Scolymus hispanicus var. grandiflorus. 'Ssi nomi sò stati usati in u passatu per designà variazione di 'ssa spezia, ma sò avale cunsiderati cum'è sinonimi.

Cunsirvazione mudificà

U cardu di Spagna hè una pianta cumuna è largamente sparta in a so area di ripartizione. Bench'ellu ùn sia micca cunsideratu cum'è minacciatu, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva. Hè impurtante di prisirvà e zone naturale induve 'ssa pianta cresce cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà