In geomitria, un rombu (o "lusanga") è un quatrangulu chì hà tutti i so lati di listessa lunghezza paralleli à dui à dui.
U quatratu hè un tipu particulare di rombu: inoltre u fattu d'avè tutti i so lati uguali, hà ancu tutti i so anguli chì sò uguali è pari à 90°.

Rombu

Proprietà mudificà

Lati mudificà

I lati opposti di un rombu sò paralleli: in cunsequenza, u rombu face parte di a famiglia di i parallelogrammi.

Diagunale mudificà

Com'è in tutti i quatranguli, u rombu hà dui diagunale, chì anu la particularità d'esse perpendiculare frà elle è d'intersecà si in u so puntu mediu.

Ogni diagunale divide u rombu in dui trianguli isusceli.

Anguli mudificà

L'anguli opposti di un rombu sò congruenti, vene à dì anu un valore uguale: quindi

Â=Ĉ=  è Ḃ=Ḋ= 

Dui anguli cunsecutivi in u rombu sò supplementarii, vene à dì ch'è a so somma hè para à 180*: in altri termini :

  +   = 180°

Un casu particulare di rombu, avendu tutti i so anguli uguali è pari à 90°, hè u quadratu.

Altezza di u rombu mudificà

L'altezza di u rombu hè a distanza   trà dui di i so lati opposti.

Perimetru mudificà

S'è   hè u latu di u rombu, u so perimetru hè datu da a formula:

 .

Area mudificà

L'area di u rombu si pò calculà in quattru modi:

  1. com'è per tutti i parallelogrammi, effettuendu u prodottu di a base  , coincidente cù u latu di u rombu, per l'altezza  :
     
  2. multiplichendu a diagunale maggiore   per a diagunale minore   è dividendu u risultatu per 2:
     
  3. multiplichendu u mezuperimetru  per u raghju   di a circunferenza iscritta:
     
  4. infine, calculendu u quadratu di u latu   è multiplichendu lu per u segnu di unu qualunque di l'anguli interni
     

Riguardu à sta quarta formula par u calculu di l'aria sò nutati parechji punti:

  •   è   sò uguali parchì   è  anguli supplementari: quistu hè u mutivu par u quale si pò usà indifferentamente l'unu o l'altru
  • u rombu pruduce a so aria massima quandu i lati sò parpindiculari trà elli per furmà un quatdratu: in stu casu   è   sò uguali à 1 è a formula s'identificheghja incù quella di u quadratu vene à dì diventa
 
  • à misura ch'è u rombu si sciaccia,   è   diventanu minori di 1 è dunque l'aria di u rombu diventa più piccula rispettu à quella di u quadratu da u quale s'era partutu
  • infine, sciaccendu tutalamente u rombu finu à avè   è dunque  , a so aria diventa nulla

Da vede dinò mudificà

Note mudificà


Fonte mudificà

'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.