Ranunculus bulbosus
Ranunculus bulbosus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Ranunculus
Nomu binuminali
Ranunculus bulbosus
Carl Linnaeus, 1753

Ranunculus bulbosus hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni mudificà

Ranunculus bulbosus hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, misurendu di regula da 10 à 30 centimi d'altezza. I so fogli sò alterni è dintati. I fiora di 'ssa spezia sò di culori giaddu vivu, incù cinqui pitali è numarosi stamini. I frutti sò achenii, di piccula taglia è di forma uvoida.

Ripartizioni mudificà

Ranunculus bulbosus hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali. Omu u trova par u più in i pratulini, i pasciali, l'arici di legnu è i zoni arbosi. 'Ssa pianta hè stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, ind'edda hè cunsidarata com'è una spezia invadenti.

Ranunculus bulbosus hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Ranunculus bulbosus hè una pianta à ciculu di vita annuali. Fiurisci di regula di branu è d'istati, pruducendu numarosi fiora chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. 'Ssa spezia si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'animali. L'achenii sò ancu capaci à ghjirminà prestu dopu à a so dispersioni, ciò chì cuntribuisci à a prupagazioni rapita di a pianta.

Tassunumia mudificà

Ranunculus bulbosus hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Esistini eppuri parechji sinonimi chì sò stati usati par disignà 'ssa pianta, tali Ranunculus tuberosus, Ranunculus bulbifer, è Ranunculus bulbosus var. bulbosus.

Cunsirvazioni mudificà

Ranunculus bulbosus ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata. Hè largamenti spartu in a so aria di ripartizioni naturali ed hè capaci à adattà si à diffarenti tipi d'ambienti. Eppuri, in certi righjoni ind'eddu hè stata intradutta, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Hè dunqua impurtanti di surviglià a so prupagazioni è di piglià misuri di gistioni apprupriati s'eddu hè nicissariu.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà