Morus nigra
Morus nigra
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Rosales
Famiglia Moraceae
Generu Morus
Nome binuminale
Morus nigra
Carl Linnaeus, 1753

Morus nigra hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Moraceae.

Descrizzione mudificà

Morus nigra hè un arburu fruttivu appartinendu à a famiglia di e Moraceae. Hè originariu d'Asia occidentale è d'Europa meridiunale. Stu arburu pò aghjunghje un'altezza da 10 à 15 metri è pussede un fustu robustu è i rami sparti. E casce sò alterne, simplice è di forma ovale. Misuranu circa 5 à 10 cm di lunghezza è sò di culore verde scuru. I fiori sò chjuchi, verdicci è ragruppati in gaspe pendente. I frutti sò di culore purpureu scuru à neru quand'elli sò maturi. Sò manghjarecci è anu un sapore dolce.

Ripartizione mudificà

Morus nigra hè largamente spartu in Europa meridiunale, in particulare in Francia, in Italia, in Spagna è in Grecia. Omu u trova ancu in Asia occidentale, in particulare in Turchia è in Iranu. Stu arburu priferisce i climi timperati è e terre belle assiccate. Cresce à spessu u longu di e vadine è in e zone buscose.

Morus nigra hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Morus nigra hè una spezia dioica, ciò chì significheghja ch'elli esistenu individui masci è individui femine. L'impullinazione hè assicurata da u ventu o da l'insetti. I fiori masci producenu l'amacu, mentre ch'è i fiori femine sviloppanu i frutti. A fruttificazione hà locu d'istate, di regula trà ghjunghju è aostu. E mature sò ricche di vitamine, in minerali è in antiossidanti, ciò chì ne face un fruttu beneficu per a salute.

Tassonumia mudificà

Morus nigra hè scentificamente cunnisciutu sottu u nome di Morus nigra. Hè ancu chjamatu Morus rubra in certe rigione. Sinonimi menu currentemente usati inchjudenu Morus atropurpurea è Morus sylvestris.

Cunsirvazione mudificà

Morus nigra hè una spezia chì ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Hè largamente cultivata per i so frutti in numerosi paesi. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale è l'eccessu di sfruttamentu ponu riprisintà minacce per certe pupulazione. E misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone buscose induv'ellu cresci, sò necessarie per prisirvà 'ssa spezia è assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà