Morus alba
Morus alba
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Rosales
Famiglia Moraceae
Generu Morus
Nome binuminale
Morus alba
Carl Linnaeus, 1753

Morus alba hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Moraceae.

Descrizzione mudificà

Morus alba hè un arburu scasciante appartinendu à a famiglia di e Moraceae. Pò aghjunghje un'altezza da 10 à 20 metri è pussede una curona larga è attundata. E casce sò alterne, simplice, ovale è dentate. Misuranu di regula da 5 à 15 cm di lunghezza. I fiori sò chjuchi, verdicci è ragruppati in infiuriscenze pendente. I frutti sò drupe carnute di culore biancu à rusulatu scuru, misurendu à l'incirca 2 cm di lunghezza.

Ripartizione mudificà

Morus alba hè originariu d'Asia, più precisamente di a China è Giappone. Eppuru, hè statu largamente introduttu in numerose rigione di u mondu per causa di a so cultura per l'allevu di u vermu à seta. Oghje, omu u trova in numerosi paesi, in particulare in Europa, in America suprana è in Australia. Priferisce i climi timperati è subtrupicali.

Morus alba hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Morus alba hè un arburu à crescita rapida è à longa durata di vita. Hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, ma priferisce e terre belle assiccate è ricche di materia organica. Hè ancu tullerente à a sicchina è pò sopravvive in cundizione di debule pluviumetria. A riproduzione si face per via di granelli, chì sò spergugliati da l'acelli è i mammiferi. A fiuritura hà locu di veranu è i frutti maturanu d'istate.

Tassonumia mudificà

U nome scentificu Morus alba hè statu datu à 'ssa spezia da Carl Linnaeus in u 1753. Esistenu dinù sinonimi per 'ssa spezia, tali Morus tatarica, Morus latifolia è Morus atropurpurea. 'Ssi sinonimi sò stati imprudati da sfarenti botanisti à u filu di u tempu, ma Morus alba ferma u nome u più currentemente imprudatu.

Cunsirvazione mudificà

Morus alba ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia minacciata. À l'incuntrariu, hè à spessu cunsideratu cum'è una spezia invadente in certe rigione induv'ellu hè stata introduttu. A so crescita rapida è a so capacità à prupagà si prestu ponu caghjunà a supprissione d'altre spezie indigene. Eppuru, hè ancu largamente cultivatu per i so frutti manghjarecci è u so legnu imprudatu in l'industria di u legnu d'opera.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà