U Mari Tirrenu (o Mare Tirrenu) hè a parti di u Mari Tarraniu chì si stendi à punenti di a pinisula taliana.

Fotografia satellita di u Mar'Tirrenu

Giugrafia mudificà

Cunfini mudificà

Hè cumpresu trà a Corsica, a Sardegna, a Sicilia, a Calabria, a Basilicata, a Campania, u Laziu è a Tuscana. Hè culligatu à u Mari Ioniu da u Strittu di Messina è divisu da u Mari Licuru da l'isula d'Elba, cù u Canali di Corsica à punenti è u Canali di Piumbinu à livanti di l'umonima isula chì cullicheghjanu trà eddi i dui mari. Giugraficamenti parlendu u Mari Licuru ùn hè micca a parti sittentriunali di u Mar'Tirrenu, comu mori ghjenti pensa, ma un mari à contu soiu, parchì hà un fundali è una custera diffarenti. A so prufundità massima hè 3.785 metri.

U nomu Tirrenu pruveni da u nomu grecu chì disignava l'Etruschi, chì si dicia tandu ch'eddi viniani da Lidia, un regnu dirittu da un principi chì si chjamava "Tirrenu". L'Etruschi si culluchetini annantu à i costi da a Tuscana muderna, chì funi chjamati dopu u "mari di l'Etruschi".

L'Urganisazioni idrugrafica internaziunali definisci u limitu di u Mar'Tirrenu di a siguenti manera:

  • in u Strettu di Missina: a linia partendu da l'estremu nordu di Capu Paci (15°42'E) à Capu Peloro (38°16'N), à l'estremu estu di a Cicilia
  • in u suduvestu: a linia chì parti da Capu Lilibeo, à l'estremu punenti di a Cicilia, insin'à l'estremu sudu di Capi Teulada (8°38'E) in Sardegna.
  • in u strettu di Bonifaziu: a linia partendu da l'estremu uvestu di Capu Testa (41°14'N) in Sardegna sin'à Capu Fenu (41°23'N) in Corsica, à l'estremu uvestu.
  • in u nordu: a linia chì parti da Capu Grossu (9°23'E) in u Capicorsu in Corsica, chì và à l'isuli Tino è Palmaria insin'à San Pietro (44°03′N 9°50′E / 44.05°N 9.833°E / 44.05; 9.833) annantu à a costa di l'Italia.

Carattaristichi mudificà

 
A costa tirrenica di a Cicilia

A so prufundezza massima hè di 3 785 m in una fossa vicina à l'isula di Ponza.

U mari Tirrenu si trova vicina à a faglia chì dividi l'Africa da l'Auropa. Par via di cunsiquenza i cateni muntosi sottumarini è i vulcani attivi ci abbondani.

U mari Tirrenu hè pocu pischevuli, è i so porti sò in generali imprudati par u trasportu di i passaghjeri è di a ropa. I principali sò Piumbinu, Civitavechja, Cagliari, Olbia, Napuli, Milazzo, Palermu, Ghjenuva, Trapani è u portu di Gioia Tauro chì hè u più grandi tarminali par u trasbordu di u mari tarraniu.

Isciuti mudificà

Ci sò cinqui isciuti da u Mar'Tirrenu (da u nordu à u meziornu):

Storia mudificà

 
I tarritorii etruschi in u VIII seculu a.C.

U Mar' Tirrenu piglia u nomu da l'anticu populu di i Tirreni (Tyrsenoi o Tyrrhenoi), megliu cunnisciuti com'è Etruschi. I so tarritorii in u VIII seculu a.C. à u nordu si stindiani finu à a foci di l'Arno in i circonda di Pisa, è chì in i dui seculi dopu amplifichetini u so raghju d'azzioni fina à a foci di u fiumu Magru in Liguria, mentri à u sudu si stindiani finu à a Campania, ditta par quissa ancu Etruria Campana.

Narra infatti u storicu grecu Erodutu in i so Storii comu u rè di a Lidia (attuali Turchia uccidintali) dopu à parechji anni di caristia avia dicisu di fà emigrà una mità di u so populu à a ricerca d'una patria nova. Vidati da u principi Tirrenu, i Lidi sbarcàni tandu annantu à i costi uccidintali di a penisula taliana è, à quandu pigliatu pussessu di a nova terra, mutàni u so nomu in Tirreni in u nomu di l'aroi eponimu chì l'avia vidati. Quiddi, sicondu u racontu grecu, ùn sariani altri ch'è l'Etruschi. Da u so nomu grecu fù cusì dittu Tirrenu u mari ch'eddi duminàni dopu mentri parechji seculi.

Sicondu altri fonti, Tyrrhenoi saria l'epitetu incù u quali i grechi chjamavani i pirati chì in u meditarraniu uccidintali abburdavani incù picculi è viloci imbarcazioni chiunqua ci si avvinturava.

Citazioni mudificà

Accadi chì u Mar'Tirrenu fussi citatu in a litteratura in lingua corsa, par esempiu in L’angunia di un paisolu corsu d'Antone Bonifaziu:

« À manca, u mar'Tirrenu è u mar'Francu, meschjanu e so acque in paru à l’isuletta di a Giraglia (a Ghjiraghja), chì pare una nave gigantesca è bizarra. »

Gallaria d'imagini mudificà

Da veda dinò mudificà