Luzula luzulina
Luzula luzulina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Poales
Famiglia Juncaceae
Generu Luzula
Nome binuminale
Luzula luzulina
Augustin-Pyramus de Candolle, 1806

Luzula luzulina hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Juncaceae.

Descrizzione mudificà

Luzula luzulina hè una spezia di pianta erbacea appartinendu à a famiglia di e Juncaceae. Si distingue da e so casce lineare è e so infiuriscenze in gaspe lene. I piccioli di 'ssa pianta ponu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. I fiori sò chjuchi è di culore brunicciu, ragruppati in cime terminale. I frutti sò capsule cuntinendu picculi granelli.

Ripartizione mudificà

Luzula luzulina hè una spezia largamente sparta in Europa, in particulare in e rigione muntose. Omu a trova ancu in Asia cintrale è in America suprana. Priferisce e terre umite è e pratuline alpine, ma pò ancu esse prisente in e fureste è e turbiere.

Luzula luzulina hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Luzula luzulina hè una pianta vivace chì fiurisce da maghju à lugliu. Si riproduce per u più per via di granelli, ma pò ancu prupagà si per via di rizomi. 'Ssa spezia hè adattata à i climi freti è pò resiste à timperature estreme. Hè à spessu imprudata cum'è pianta ornamentale in i giardini per causa di a so fiuritura attraente.

Tassonumia mudificà

Luzula luzulina hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Juncoides luzulina è Juncus luzulina. 'Ssa pianta hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl Linnaeus in u 1753.

Cunsirvazione mudificà

Luzula luzulina ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn hè micca sottumessa à una prissione significativa duvuta à l'attività umana. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di u sfruttamentu furestieru. Hè dunque impurtante di surviglià u statu di cunsirvazione di 'ssa pianta è di piglià misure di prutezzione s'ellu hè necessariu.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà