Iris tuberosa
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Iris tuberosa | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Tracheophyta | ||||
Sottudivisione | Spermatophytes | ||||
Ordine | Asparagales | ||||
Famiglia | Iridaceae | ||||
Generu | Iris | ||||
Nome binuminale | |||||
Iris tuberosa Carl Linnaeus, 1753 | |||||
Iris tuberosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Iridaceae.
Descrizzione mudificà
Iris tuberosa hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Iridaceae. 'Ssa spezia si distingue da i so fiori lampanti è u so rizomu tuberosu. E casce di l'Erba spada tuberosa sò strette è à forma di spada, misurendu di regula trà 20 è 40 centimi di longu. I fiori, inquantu à elli, sò di culore viulinu o turchinu, incù marche più scure annantu à i petali. Sò ragruppati in infiuriscenze à forma di cuccula.
Ripartizione mudificà
Iris tuberosa hè originariu d'Europa, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e rigione mediterranie, ma pò ancu esse ossirvatu in altre parte di l'Europa, in particulare in Francia, in Italia, in Spagna è in Grecia. 'Ssa spezia priferisce e terre belle assiccate è assuliate, tali e pratuline, e culline è e pendite rucciose.
Biolugia mudificà
Iris tuberosa hè una pianta à fiuritura veraninca. U so periodu di fiuritura si stende di regula da marzu à maghju. I fiori sò impullinati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. Dopu à l'impullinazione, i fiori si trasformanu in capsule cuntinendu i granelli. 'Sse capsule s'aprenu à maturità, liberendu i granelli chì sò dopu spergugliati da u ventu.
Tassonumia mudificà
Iris tuberosa hè ancu cunnisciutu sottu à altre nomi scentifichi, tali Hermodactylus tuberosus è Xiphion tuberosum. 'Ssi sinonimi sò imprudati per designà listessa spezia di pianta.
Cunsirvazione mudificà
Iris tuberosa hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ellu possi esse minacciatu in certe rigione per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, ferma relativamente spartu è ùn hè micca cunsideratu cum'è essendu in priculu criticu. Eppuru, e misure di cunsirvazione sò necessarie per prisirvà 'ssa spezia è pruteghje u so ambiente.
Riferimenti mudificà
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Note mudificà
- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti mudificà
- Iris tuberosa annantu à Wikimedia Commons.