Hydrocotyle vulgaris
Hydrocotyle vulgaris
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Apiales
Famiglia Araliaceae
Generu Hydrocotyle
Nome binuminale
Hydrocotyle vulgaris
Carl Linnaeus, 1753

Hydrocotyle vulgaris hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di l'Araliaceae.

Descrizzione mudificà

Hydrocotyle vulgaris hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Araliaceae. Si caratterizeghja da piccioli rampicanti è casce tonde è lubate, chì s'assumiglianu à parasoli miniaturi. I fiori di 'ssa pianta sò chjuchi è bianchi, ragruppati in cuccule. Hydrocotyle vulgaris hè una pianta acquatica, ciò chì significheghja ch'ella cresce per u più in e zone umite, tale i paduli, i stagni è e vadine à ghjettu lentu.

Ripartizione mudificà

Hydrocotyle vulgaris hè originaria d'Europa, ma si hè ancu sparta in altre rigione di u mondu, in particulare in America suprana è in Asia. 'Ssa pianta hè adattata à diversi ambienti acquatichi, ciò chì spiega a so larga ripartizione geugrafica. Pò esse truvata in l'acque stagnante o pocu prufonde, induv'ella forma à spessu vasti tappetti gallighjanti.

Hydrocotyle vulgaris hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Hydrocotyle vulgaris hè una pianta vivace chì si riproduce per u più in via vegetativa. Si sparghje grazia à i so stuloni rampicanti, chì s'arradicheghjanu è danu nascita à nuvelle piante. 'Ssa capacità di riproduzione rapida li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti. A pianta hè ancu capace à produce i granelli, benchì 'ssu metudu di riproduzione sii menu cumunu.

Tassonumia mudificà

Hydrocotyle vulgaris hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Hydrocotyle ranunculoides è Hydrocotyle umbellata. 'Ssi nomi sò cunsiderati cum'è sinonimi di Hydrocotyle vulgaris è sò imprudati in a litteratura scentifica più anziana.

Cunsirvazione mudificà

Hydrocotyle vulgaris hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in certe rigione di u mondu, in particulare in America suprana. A so crescita rapida è a so capacità à furmà tappetti densi ponu disturbà l'ecusistemi acquatichi indigeni blucchendu a luce di u sole è assuffuchendu i nutrimenti. In 'sse rigione, e misure di gistione sò messe in ballu per cuntrullà a so prupagazione è minimizà u so impattu annantu à l'ecusistemi lucali.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà