Fumaria parviflora
Fumaria parviflora
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Ranunculales
Famiglia Papaveraceae
Generu Fumaria
Nome binuminale
Fumaria parviflora
Carl Linnaeus, 1753

Fumaria parviflora hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Papaveraceae.

Descrizzione mudificà

Fumaria parviflora hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e Papaveraceae. Si caratterizeghja da a so taglia relativamente chjuca, aghjunghjendu di regula trà 10 è 30 centimi d'altezza. I so piccioli sò smilzi è ramificati, incù casce alterne, pennate è finamente frastagliate. I fiori di Fumaria parviflora sò chjuchi è dillicati, di culore rusulatu pallidu à biancu, ragruppate in gaspe lene à l'estremità di i piccioli.

Ripartizione mudificà

Fumaria parviflora hè originaria di a rigione mediterrania, ma si hè sparta in numerose rigione di u mondu. Omu a trova in particulare in Europa, in Africa suprana, in Asia occidentale è in America suprana. 'Ssa pianta priferisce e terre ricche di nutrimenti è belle assiccate, è cresce à spessu in i campi cultivati, i giardini è i bordi di stradellu.

Fumaria parviflora hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Fumaria parviflora hè una pianta annuale chì si riproduce per via di granelli. Fiurisce di regula da marzu à ghjunghju, pruducendu fiurarelli chì attiranu l'insetti impullinatori, tali l'ape è e farfalle. I granelli sò spergugliati da u ventu è ponu ancu esse traspurtati da l'animali o l'esseri umani. 'Ssa pianta hà una crescita rapida è pò culunizà prestu nuvelli ambienti.

Tassonumia mudificà

Fumaria parviflora hè u nome scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi, tali Fumaria capreolata var. parviflora è Fumaria officinalis subsp. parviflora. 'Ssi sinonimi sò imprudati da certi botanisti per designà variazione di 'ssa pianta, ma sò cunsiderati cum'è sottuspezie o varietà.

Cunsirvazione mudificà

Fumaria parviflora ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè largamente sparta è si pò adattà à sfarenti tipi d'ambienti. Eppuru, cum'è piante selvatiche, pò esse affittata da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta cresce naturalmente cù u fine di mantene a so diversità genetica è u so rollu in l'ecusistemi.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà