Crepis setosa
Crepis setosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Crepis
Nome binuminale
Crepis setosa
Giovanni Battista Balbis, 1807

Crepis setosa hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e Asteraceae.

Descrizzione mudificà

Crepis setosa hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 80 centimi. E casce di 'ssa pianta sò lanceulate, dentate è cuperte à peli rozi, ciò chì li cunferisce una tessitura piluta. I fiori di Crepis setosa sò di culore giallu vivu è sò ragruppati in capulini.

Ripartizione mudificà

Crepis setosa hè originaria d'Europa, induv'ella hè largamente sparta. Omu a trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e zone erbose. 'Ssa pianta hà ancu stata introdutta in certe rigione d'America suprana.

Crepis setosa hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia mudificà

Crepis setosa hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di granelli. A fiuritura di 'ssa spezia hà locu da ghjunghju à sittembre. I fiori di Crepis setosa sò inamacati da l'insetti, tali l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so culore vivu è u so nettare. I granelli di 'ssa pianta sò spergugliate da u ventu.

Tassonumia mudificà

Crepis setosa hè u nome scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Crepis barbata, Crepis hirsuta è Crepis setosa var. glabra.

Cunsirvazione mudificà

Crepis setosa ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata. Hè relativamente cumuna in a so area di ripartizione è ùn face micca l'ogettu di misure di cunsirvazione specifiche. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'agricultura intensiva pò custituisce una minaccia per 'ssa pianta à longu andà. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone erbose induve Crepis setosa si trova cù u fine di garantisce a so sopravvivenza.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà