Clematis cirrhosa
Clematis cirrhosa
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Polypodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Clematis
Nomu binuminali
Clematis cirrhosa
Carl Linnaeus, 1753

Clematis cirrhosa hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni mudificà

Clematis cirrhosa hè una spezia di pianta rampicante appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli volubili è i so casci parsistenti. I casci sò cumposti da trè fuglioli uvali è dintati, d'un culori verdi scuru lampanti. I fiora di Clematis cirrhosa sò di piccula taglia, d'un biancu crema o d'un verdi pallidu, è sò ragruppati in gaspi. Sgaghjani un prufumu aggradevuli è sò à spessu prisenti d'invernu.

Ripartizioni mudificà

Clematis cirrhosa hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in iSpagna, in Francia, in Italia è à u Portugallu. Cresci in i zoni buscosi, in a machja è ancu annantu à i penditi rucciosi.

Clematis cirrhosa hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Clematis cirrhosa hè una pianta arrampicanti chì s'appicca à i punteddi grazia à i so avvitichji. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 4 metri. 'Ssa spezia hè adattata à i climi mediterranii, ind'edda risisti bè à a sicchina estiva. Fiurisci par u più d'invernu, ciò chì ni faci una fonti di nutrimentu impurtanti par l'insetti inamacatori mentri sta staghjoni.

Tassunumia mudificà

Clematis cirrhosa hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Clematis balearica, Clematis cirrhosa var. balearica è Clematis cirrhosa var. purpurascens.

Cunsirvazioni mudificà

Clematis cirrhosa hè una spezia rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di pruteghja i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti cù u fini di prisirvà a so diversità genetica è u so rollu eculogicu. I misuri di cunsirvazioni, tali a criazioni di riservi naturali, sò nicissarii par assicurà a sopravvivenza à longu andà di Clematis cirrhosa.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà