Centranthus ruber
Centranthus ruber
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Dipsacales
Famiglia Caprifoliaceae
Genaru Centranthus
Nomu binuminali
Centranthus ruber
Carl Gottlob Rafn, 1800

Centranthus ruber hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Caprifoliaceae.

Discrizzioni mudificà

Centranthus ruber, ancu cunnisciutu sottu à u nomu cumunu di valeriana rossa, hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Caprifoliaceae. Si distingui par via di i so fiora lampanti di culori rossu, rusulinu o biancu, ragruppati in infiuriscenzi densi. I casci sò upposti, simplici è dintati, di forma uvali à lanceulata. 'Ssa pianta pò aghjunghja un'altezza da 30 à 100 centimi.

Ripartizioni mudificà

Urighjinariu d'Auropa miridiunali, Centranthus ruber hè largamenti spartu in i righjoni mediterranii. Omu u trova ancu in certi partiu di l'Asia uccidentali. 'Ssa spezia hè stata intradutta in altri righjoni di u mondu, in particulari in America subrana, ind'edda si hè naturalizata.

Centranthus ruber hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Centranthus ruber hè una pianta adatta à i climi caldi è secchi. Cresci di regula annantu à i terri beddi assiccati, tali i penditi rucciosi, i ricci è i mura. 'Ssa pianta hè capaci à risista à cundizioni di sicchina è di calori estremi, grazia à i so radichi fondi è à a so capacità à accumulà l'acqua.

A fiuritura di Centranthus ruber hà locu da maghju à sittembri. I fiora sò ricchi di nettaru, attirendu cusì numarosi insetti inamacatori, tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu, ciò chì cuntribuisci à a prupagazioni di a spezia.

Tassunumia mudificà

Centranthus ruber hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Esisti eppuri sinonimi chì sò stati usati in u passatu, tali Valeriana rubra è Centranthus angustifolius.

Cunsirvazioni mudificà

Centranthus ruber hè una spezia chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi, par causa di i so fiora attraenti è di a so faciulità d'intrattinimentu. Eppuri, in certi righjoni ind'edda si hè naturalizata, pò divintà invadenti è fà cuncurrenza à i spezii indigeni. Hè dunqua ricumandatu di surviglià a so prupagazioni è di limità a so dissiminazioni in l'ecusistemi sensibuli.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà