Bassia scoparia
Bassia scoparia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Genaru Bassia
Nomu binuminali
Bassia scoparia
Giuseppe Giacinto Moris, 1827

Bassia scoparia hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Discrizzioni mudificà

Bassia scoparia hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Amaranthaceae. Si distingui da a so taglia media, aghjunghjendu di regula trà 30 è 100 centimi d'altura. I so piccioli sò smilzi è ritti, incù fogli liniari è stretti, misurendu circa 1 à 3 centimi di longu. I fiora di Bassia scoparia sò chjuchi è virdicci, ragruppati in gaspi cumpatti à l'estremità di i piccioli. 'Ssa pianta hè à spessu cunsidarata com'è una gattiva arba invadenti par causa di a so capacità à diffonda si prestu.

Ripartizioni mudificà

Bassia scoparia hè urighjinaria di i righjoni aridi d'Asia cintrali, in particulari di l'Iranu, di l'Afganistanu è Turcmenistanu. Eppuri, par causa di a so intruduzioni accidintali è di a so capacità d'adattamentu, si hè sparta in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova oramai in diversi paesi, in particulari in i Stati Uniti, in Australia, in Africa suttana è in Auropa. 'Ssa pianta prifirisci i terri secchi è rinosi, ciò chì spiega a so prisenza friquenti in i righjoni disertichi è mezi disertichi.

Bassia scoparia hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia mudificà

Bassia scoparia hè una pianta annuali chì si ripraduci par u più da i so graneddi. Fiurisci di regula da ghjugnu à sittembri, pruducendu numarosi graneddi chì sò spargugliati da u ventu. 'Ssa pianta hà sviluppatu i adattamenti pà sopravviva in cundizioni aridi, tali radichi fondi chì li parmettini di ricaccià l'acqua di i strati infiriori di a terra. Di più, hè capaci à tullarà tampiraturi elevati è alti liveddi di salinità in a terra.

Tassunumia mudificà

Bassia scoparia hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Kochia scoparia è Chenopodium scoparium. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu, ma Bassia scoparia hè avà cunsidaratu com'è u nomu currettu siont'è l'ultimi classifichi tassunomichi.

Cunsirvazioni mudificà

Bassia scoparia hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in numarosi righjoni ind'edda hè stata intradutta. A so capacità à prupagà si prestu è à culunizà di vasti stesi da terri pò caghjunà una cuncurrenza incù i spezii indigeni, riducendu cusì a biudiversità lucali. In certi righjoni, misuri di cuntrollu sò stati missi in campu par limità a so prupagazioni, in particulari l'usu d'arbicidii è di metudi miccanichi par eliminà i pupulazioni di Bassia scoparia. Eppuri, par via di a so capacità d'adattamentu è di a so risistenza, hè à spessu difficiuli di cuntrullà efficaciamenti 'ssa pianta invadenti.

Rifarimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà