Ambrosia artemisiifolia

Ambrosia artemisiifolia
Ambrosia artemisiifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Asterales
Famiglia Asteraceae
Generu Ambrosia
Nome binuminale
Ambrosia artemisiifolia
Carl Linnaeus, 1771

Ambrosia artemisiifolia hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Asteraceae.

Descrizzione mudificà

Ambrosia artemisiifolia hè una pianta erbacea annuale appartinendu à a famiglia di e/di i Astéracées. Si caratterizeghja da a so taglia media, aghjunghjendu di regula trà 30 è 150 centimi d'altura. I so piccioli sò ritti, ramificati è cuperti di peli fini. E casce sò alterne, prufundamente frastagliate. I fiori sò chjuchi, verdicci è ragruppati in spighe terminali. Appariscenu da lugliu à uttrove è sò inamacati da u ventu.

Ripartizione mudificà

Ambrosia artemisiifolia hè originaria d'America suprana, ma si hè prestu sparta in numerose rigione di u mondu. Hè cunsiderata cum'è una spezia invadente in numerosi paesi, in particulare in Europa, in Asia è in Australia. In Francia, hè prisente in a maiò parte di e rigione, per u più in e zone à clima timperatu. Culunizeghja i bordi di stradoni, i terreni abbandunati, e culture è i giardini abbandunati.

Ambrosia artemisiifolia hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia mudificà

Ambrosia artemisiifolia hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in u 1753. Appartene à u generu Ambrosia. Frà i sinonimi di 'ssa pianta, omu pò cità Ambrosia elatior, Ambrosia paniculata è Ambrosia tenuifolia.

Cunsirvazione mudificà

Ambrosia artemisiifolia hè cunsiderata cum'è una pianta nucibile per causa di i so effetti allergeni. L'amacu di 'ssa pianta hè l'unu di i principali rispunsevuli di l'allergie rispiratorie, pruvuchendu sintumi tali u catarru di i feni o l'affannu. A so prupagazione rapida è a so capacità à produce una grande quantità d'amacu ne facenu una minaccia per a salute publica.

A lotta contru à Ambrosia artemisiifolia riposa annantu à parechje misure, tale a sradichera manuale di i piantini, a tagliera rigulara di e zone infistate è l'usu d'erbicidii selettivi. Campagne di sensibilisazione sò ancu fatte per infurmà a pupulazione annantu à i risichi ligati à 'ssa pianta è incuragisce a participazione citatina in a so gistione.

Riferimenti mudificà

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note mudificà

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti mudificà